Sponsorizările din 2019 în sistemul medical românesc. 6539 sponsorizări declarate de beneficiari și 59173 declarate de sponsori

Actualizare 30 noiembrie 2021: Lincurile inițiale pe care le dădusem cu listele declarațiilor de sponsorizare nu mai funcționează, dar pe saitul Agenției Naționale a Medicamentului se găsesc acum următoarele lincuri pentru anul 2019:

declaratii sponsori in format electronic
declaratii sponsori in format hartie
declaratii beneficiari in format electronic
declaratii beneficiari in format hartie

Pe sait au apărut între timp și date pentru anul 2020. Aici (linc) este pagina cu lincuri care vă trimit la sponsorizările din ultimii ani.

Pe saitul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România sînt publicate, conform art. 814 al legii 95/2006, sponsorizările pe care firmele farmaceutice (producători sau vînzători) le-au făcut pentru medici, asistenți medicali ori organizații care au activități în domeniul sănătății. Pentru anul 2020 încă nu s-a publicat lista însă găsim 2 liste cu declarații de sponsorizare pentru anul 2019: Lista declarațiilor de sponsorizare făcute de beneficiari (linc), care are 6539 de poziții și Lista declarațiilor de sponsorizare făcute de sponsori (linc), care are 59173 de poziții. Această discrepanță între numărul sponsorizărilor declarate de beneficiari și al celor declarate de sponsori mă face să bănuiesc că nu toți beneficiarii au declarat sponsorizările primite, după cum cere legea.

Dintre cele 59173 sponsorizări declarate de sponsori în 2019 pentru România, firma Pfizer (producătoarea vaccinului anticovid) are 3867 (linc). Dintre acestea 650 au descrierea „onorariu servicii consultanță” și 3020 au descrierea „sponsorizare mijloace financiare”. Beneficiarii sponsorizărilor sînt persoane fizice și juridice. Unii au beneficiat de mai multe sponsorizări, deci numărul beneficiarilor e mai mic decît al sponsorizărilor. Printre beneficiarii sponsorizărilor Pfizer sînt organizații profesionale din toate domeniile medicinei: Societatea Română de Medicină Nucleară și Imagistică Moleculară, Societatea Română de Microbiologie, Societatea Română de Onco-Hematologie Pedriatrică, Societatea Română de Nutriție Rospen, Societatea Română de Pediatrie, Societatea Română de Radioterapie, Societatea Română de Psihoneuroendocrinologie, Societatea Română de Cardiologie, Societatea Națională de Medicină Generală din România, Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă, Societatea Română de Angiologie și Chirurgie Vasculară, Societatea Română de Flebologie, Societatea Română de Medicină de Voiaj, Societatea Română de Dermatologie, Patronatul Medicilor de Familie, Societatea Națională de Medicina Familiei și Medicină Generală, Asociația Societatea de Boli Infecțioase și HIV/SIDA, Asociația Societatea Română a Partenerilor Medicali pentru Reumatologie, Asociația Societatea Română de Transplant Medular, Asociația Societatea Română de Reumatologie, Colegiul Famaciștilor, Colegiul Medicilor (filială județeană), Asociația Română de Hemofilie, Asociația Oncohelp, Asociația Oncomed, Asociația Română pentru Educație Pedriatrică în Medicina de Familie, Asociația Proneurologia, Asociația Cadrelor Didactice din Facultatea de Farmacie București, diferite asociații locale ale medicilor din unele orașe sau județe.

Mărturisesc că nici nu știam că există atît de multe organizații profesionale ale medicilor. Nu e nimic nefiresc să existe asemenea organizații, dar parcă la alte tagme profesionale (inginerii, de pildă) nu sînt așa de multe. Bănuiesc că multe au fost înființate anume ca să profite de sponsorizări și nu cotizațiile membrilor sînt sursa lor de finanțare principală.

Situația nu e specifică doar României. Marile firme farmaceutice sînt niște Moși Crăciuni pentru medici din întreaga lume, și în special din țările dezvoltate, unde costurile asistenței medicale au crescut vertiginos în ultima vreme. Totul e legal, se face pe față. În nici un contract de sponsorizare nu scrie explicit că persoana care a primit sprijin financiar de la o firmă farmaceutică are obligația să laude produsele acelei firme. Dar se poate bănui, de către noi ăștia mai conspiraționiști, că un medic căruia i s-a plătit o excursie în vreo țară exotică unde se desfășoară un congres medical, ori altul căruia i s-a plătit onorariu de consultanță să țină o cuvîntare la vreun congres, va fi motivat să laude produsele sponsorului, mai ales dacă dorește ca și în viitor să beneficieze de sponsorizări. Iar cei care au îndoieli cu privire la produsul unei firme din astea generoase, dacă nu-l va lăuda în gura mare, măcar va tăcea din gură, că nu vrea să fie omis de pe lista de sponsorizări din anul următor. Și chiar asociațiile profesionale ale medicilor din diferite ramuri ale medicinei vor face presiuni asupra membrilor dacă nu să laude cel puțin să se abțină de la critica firmelor farmaceutice darnice. Este una din căile prin care, în medicina modernă, se crează „consensul științific”.

În sistemul medical socializat de la noi dar și din multe țări, vînzarea medicamentelor depinde deseori mai mult de profitul care se poate realiza cu asta decît de eficiență. Chiar și în problema covid am văzut campania care s-a dus împotriva unor tratamente ieftine și eficiente (hidroxiclorochină asociată cu zinc și vitamina D – se vede în țările care folosesc hidroxiclorochina că numărul morților de covid e cu ordine de mărime mai mic decît în țări care au interzis-o) în favoarea unor tratamente scumpe (remdesivir, vaccinuri). Cum cetățeanul nu plătește direct ci totul se decontează prin Casa de Asigurări, el nu se revoltă imediat. Atîta doar că i se rețin sume mari din cîștiguri pentru contribuția la asigurările de sănătate. Aceste asigurări de sănătate, mai ales cele obligatorii, sînt un mijloc de îmbogățire a industriei farmaceutice mai mult decît de ocrotire a pacienților.

Un comentariu pe facebook al unei doamne (Dona Mircov): „E imorala chestia asta cu „sponsorizarile”… Io sunt si pe un grup de medici…unde un domn dr era ofticat ca trebuia sa plateasca din salariu pt congrese pt a face „punctele” cerute de colegiu… si ca sponsorizarile ar fi fost binevenite… nu e chiar asa… pt ca ei conditioneaza aceste deplasari „gratuite” de promovarea produsului… ba chiar cer un nr de „retzete” prescrise… cu „dovezi”.. Cit despre sistemul de puncte… aici e practic o escrocherie promovata de catre Colegiu… oricum la aceste „congrese” in 99.99% din cazuri nu se face nimic (facultatile le organizeaza tocmai pt a fi mai bine cotate… si e ca la „vaccine” … teoretic nu sunt obligatorii… practic… lasi balta tot… platesti… si pierzi citeva zile ca sa asculti ceva ce nu te intereseaza…”.

Mai citește:
– Maltratați (rău tratați) – documentar francez despre mafia medicală în contextul covid (subtitrare românească)
– James Todaro (doctor în medicină): 21 miliarde de motive de a discredita hidroxiclorochina ca tratament pentru covid
Doctori americani din linia întîi despre covid și hidroxiclorochină (leac pentru covid) (video)
– James Todaro polemizează cu Anthony Fauci
– alte articole despre problema coronavirusului la pagina covid-19.

Un gând despre „Sponsorizările din 2019 în sistemul medical românesc. 6539 sponsorizări declarate de beneficiari și 59173 declarate de sponsori

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.