O problemă neglijată de Traian Băsescu: schimbarea legislaţiei pentru reducerea „necesarului de birocraţie”

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat un plan de austeritate care include reducerea cu 25% a cheltuielilor salariale din sectorul public. Una din căile de reducere a cheltuielilor salariale este reducerea numărului de angajaţi ai statului.

Din păcate, nici preşedintele Băsescu, nici guvernul Boc, nu au anunţat schimbări legislative prin care s-ar micşora rolul statului. Premiza de la care pleacă aceşti reformatori ai statului român este că în instituţiile statului trîndăvesc o mulţime de angajaţi care nu fac nimic decît să bea cafele, şi va fi foarte lesne să dai afară vreo 25% dintre ei, cerîndu-le celor rămaşi să facă toată treaba care se făcea şi pînă acum.

Cred că premiza guvernanţilor noştri este greşită. Fără a contesta că există în sistemul de stat funcţionari care trîndăvesc în timpul serviciului, cred că majoritatea are destul de lucru. La sfîrşitul anului trecut, în calitate de persoană fizică autorizată, am fost la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate pentru a mă lămuri cîţi bani am de plătit acolo. Spre deosebire de alţi ani, nu am fost primit imediat ci am primit o programare pentru o altă zi, peste o lună. Iar în ziua programată am stat multe ore la coadă pînă să-mi vină rîndul. Nu am avut impresia că funcţionarii Casei de Asigurări de Sănătate trîndăvesc, ci din contră, că sînt supraaglomeraţi cu treaba care o au de făcut, cu efecte negative şi pentru noi, cetăţenii contribuabili, care ne pierdem timpul ca să ne rezolvăm problemele. Aceeaşi situaţie am întîlnit-o şi la Direcţia de Finanţe, unde am pierdut timp preţios pentru a-mi plăti impozitele.

Pentru ca reducerea numărului de birocraţi să aibă izbîndă e nevoie în primul rînd să se schimbe legislaţia datorită căreia s-a dezvoltat această birocraţie. Adică, trebuie reduse obligaţiile pe care birocraţii le au de îndeplinit, şi abia apoi poţi reduce şi numărul birocraţilor fără a avea efecte negative.

Chiar pe acest sait am făcut unele propuneri de reducere a birocraţiei. De pildă, în articolul „Statul maximal se opune liberei concurenţe în domeniul transporturilor” (linc), mi-am exprimat părerea că ideea licenţei cerută agenţilor economici care oferă servicii de transport este o porcărie. Dacă s-ar desfiinţa legislaţia care impune obligativitatea acestor licenţe de transport, ar putea fi daţi afară toţi birocraţii care se ocupă de eliberarea acestor licenţe, controlul lor, urmărirea infractorilor care efectuează transporturi fără licenţă.

Ce vor însă să facă domnii Băsescu şi Boc? Să păstreze neschimbată legislaţia care impune obligativitatea obţinerii licenţei de transport, dar să dea afară o parte din birocraţii care se ocupă de această treabă. Sînt mari şanse ca rezultatele să fie negative. Agenţii economici vor trebui în continuare să treacă prin calvarul birocratic, să pregătească dosare pentru obţinerea licenţei de transport, dar, ca urmare a reducerii numărului de birocraţi, durata în care respectiva licenţă va fi obţinută va creşte. Perioada în care agentul economic aşteaptă după licenţă fără să poată desfăşura activitate este o perioadă pierdută, care înseamnă pierderi economice pentru agenţii economici. Ca urmare, n-ar fi de mirare ca înşişi întreprinzătorii să ceară creşterea numărului de birocraţi, exasperaţi de timpul mare de aşteptare necesar pentru rezolvarea problemelor impuse de legislaţie!

Reducerea birocraţiei trebuie să înceapă cu legislaţia: întîi să se elimine din legi obligaţiile inutile, rezultînd astfel mai puţine acte de eliberat. Abia după ce s-a redus numărul de acte pe care cetăţeanul are nevoie să le obţină de la sistemul birocratic, se poate trece la etapa a doua, concedierea birocraţilor deveniţi inutili. Reducerea birocraţiei fără schimbări legislative care să reducă „necesarul de birocraţie” va însemna dificultăţi pentru cetăţeni, care vor dobîndi mai greu actele de care în continuare vor avea nevoie. Apare primejdia ca însăşi nobila cauză a reducerii birocraţiei să fie compromisă prin asta!

7 gânduri despre „O problemă neglijată de Traian Băsescu: schimbarea legislaţiei pentru reducerea „necesarului de birocraţie”

  1. E o introducere buna, cu valoare de exemplu, intr-o munca mult mai ampla, necesar a fi facuta!
    N-ai observat ca romanii sunt obisnuiti sa stea la coada?! Considera coda ca pe un inevitabil experiment, una din inerentele furci caudine in rezolvarea unor probleme personale, culmea, si ele create, in cele mai multe cazuri, artificial de catre sistem?!
    In toata lumea vestica, majoritatea problemelor se rezolva prin corepondenta, doar operatiunile de stare civila sau inregistrarile/inmatricularile necesita prezenta fizica. Si nici atunci n-ai nevoie de formulare tipizate, dactilografiate, adeverinte si documente de la alte agentii ale statului, prin care sa-i dovedesti, pana la urma chiar lui, ca ai intreprins cei un milion de pasi necesari ca sa obtii vreo chitanta, pe care tot el insusi ti-o cere. Si dupa ore de asteptare, sa fii rechemat pentru ca-ti lipseste vreun timbru fiscal, pe care nu-l gasesti la nici o papetarie din judet.

  2. Nu exista alta metoda de reducere de personal decat reducerea banilor. Nu zice nimeni sa se reduca, doar sa cheltuiasca mai putin, numai ca procentul ales de 25% nu este convenabil la portofel. Atunci se vor reduce din scheme, sefii vor lua decizii si vor munci efectiv. Crezi ca daca se elimina intai licentele de transport, in mare parte niste aberatii, se micsoreaza ARR? Abia au mai mult timp de batut brambura pe la firme. Numai cand vor varsa toate incasarile la stat si vor avea un salariu de functionari modesti care sunt lucrurile vor intra in normal. Ce-i opreste pe salariatii ARR sa-si faca metodologia de lucru in asa fel incat sa aiba viata suportabila? Indolenta proprie si sistemul pe care singuri l-au creat. Sa si-l schimbe in functie de realitati, si ei au patron care se cheama statul. Dar de ce sa-l schimbe cand ei au strans cu sistemul asta averi uriase fara sa miste altceva decat niste hartii. Nu astepta schimbari pornite din interiorul sistemului birocratic, istoric tendinta lui este sa creasca si sa opuna rezistenta la schimbare.

  3. Revin putin cu angajatii CJAS, daca simt ca crapa de atata munca sa faca greva, dar impotriva conducerii lor nu a guvernului, legea le da dreptul. Iti spun sigur ca pe aici se lafaie la servici, nu stiu ce muncesc atata prin alte parti. Au cheltuit enorm cu sediul, lifturi, inox, gresii, marmura si sticla, nu zic ca trebuie sa stea in baraci dar daca birocratii cheltuiesc mai mult pentru ei decat pentru pacienti ceva este defect. Verifica daca sunt sefi numiti altfel decat politic, si asta spune multe.

    1. Eu am scris ce am constatat personal, şi am fost deranjat de faptul că a trebuit să aştept cîteva ore la CJAS, după ce primisem o programare cu o lună înainte (alt deranj – a trebuit să fac un drum acolo doar pentru o programare). Sediu nou au şi în Timişoara, iar în perioada cînd am avut eu treabă acolo am înţeles că aveau o problemă suplimentară cu schimbarea softului şi preluarea bazei de date din softul vechi în softul nou. Din motive pe care nu le înţeleg, softul cel nou ducea la o procesare mai lentă a datelor.
      Oricum, rămîn la părerea că e nevoie şi de schimbări legislative prin care să se reducă birocraţia, nu doar la a pretinde birocraţilor să muncească mai mult la salarii mai mici, fiindcă soluţia s-ar putea arăta inoperantă în practică. Depinde şi de sector.
      Acum se bate monedă pe tema procentajului reprezentat de salarii în buget. O să găsească birocraţii o cale să-l reducă: investesc mai mult în sedii noi, gresie, marmură şi inox, şi atunci procentajul reprezentat de cheltuielile salariale din total cheltuieli scade.

  4. Problema cu programarea este total de neacceptat, cred ca o petitie la prefectura ar fi potrivita si scuza cu softul cred ca trebuie uitata, revin la ce am spus ca sistemul se conserva si tinde sa creasca, in loc ca pe masura ce incepe sa functioneze sa scada natural, dupa ce pui la punct o fabrica constructorii si cei care monteaza si pornesc utilajele pleaca si raman cativa care mentin activitatea. Nu stiu daca mai tii minte temerea ca robotii si computerele vor genera somaj si prelucrarea electronica a datelor va falimenta industria hartiei, se pare ca introducerea tehnicii de calcul nu a reusit decat sa creeze o durere de cap suplimentara, pierdere de timp si cheltuieli cu servicii conexe. Din pacate astea le gasim de cele mai multe ori tot la bugetari, la privati functioneaza si softurile, intretinerea este mai ieftina si consumabilele se utilizeaza rational. Si esti servit atunci cand ai nevoie pentru ca privatul este constient ca din asta exista. Ar fi exagerat sa pretind bugetarilor sa-si gandeasca ei activitatea in asa fel incat sa ma serveasca bine? Cine sa le perie legislatia, Basescu, Boc? Daca vor ramane cei care muncesc cu adevarat sigur o sa scape de multe balarii care acum ii sufoca. Tinem cont ca sistemul a crescut si dupa pricipiul „ne angajam prietenii si neamurile si le gasim si lor ceva de lucru.

  5. In sfirsit totul este clar!
    Asa cum am fost avertizati anul trecut, Tiranul se foloseste de FMI pentru a distruge o mare parte din cetatenii Romaniei. Se stia ca FMI va pune genul acesta de conditii, ni s-a spus in 2009 de atitea ori. Banii respectivi au fost imprumutati pentru a se da impresia ca guvernul e pe calea cea buna si merita sa conduca tara mai departe. Campania electorala de tip nazist a reusit sa convinga pe naivi. Ei nu stiau ca demagogia agresiva duce intotdeauna la un dezastru pentru cetateni!
    Fostul tiran al Romaniei a fost acuzat de genocid pentru toata perioada in care s-a murit de frig, de foame si in spitale, in cursul anilor de plata a datoriei externe!
    CARE ESTE DIFERENTA ACUM?

    1. „Nazist” mi se pare un cuvînt exagerat despre actuala guvernare, care totuşi n-a dat ordin să se deschidă focul împotriva propriului popor. Poate e mai potrivit cuvîntul „incompetent”.

Lasă un răspuns către Hantzy Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.