Printre mijloacele folosite de săptămînalul chişinăuan „Literatura şi Arta” în lupta pentru restabilirea alfabetului latin, declanşată în contextul schimbărilor politice iniţiate de Mihail Gorbaciov, se numără şi caricaturile.
Pentru a reaminti atmosfera anului 1989 din Basarabia, redau cîteva din aceste caricaturi.
„Literatura şi Arta” din 1 ianuarie 1989 publică un desen de Sergiu Tomşa care înfăţişează mai multe litere din alfabetul latin călcate în picioare de litera chirilică „ia” (care este de forma unui „R” întors). Golul din interiorul literei chirilice „ia” are forma unui profil de bărbat care seamănă cu Stalin.
Tot în 1 ianuarie 1989 „Literatura şi Arta” publică o caricatură care înfăţişează un bătrîn – anul 1988 – spunînd unui copil – anul 1989 – scos la tablă: „Rezolvă!”. Pe tablă scrie: 1. Perestroica, 2. Glasnost, 3. Limbă de stat, 4. Grafie latină. Desenul e iscălit de Dumitru Trifan.
Acelaşi Dumitru Trifan semnează un alt desen, în „Literatura şi Arta” din 26 ianuarie 1989, pe care apare un om care doreşte să ude cu furtunul o plantă pe ale cărei frunze scrie „limbă de stat” şi „grafie latină”. Un birocrat (se înţelege asta pentru că poartă un dosar sub braţ) cu căciulă rusească calcă pe furtun ca apa să nu ajungă la plantă.
Natalia Vascan publică în „Literatura şi Arta” din 26 ianuarie 1989 un desen care înfăţişează o foaie de hîrtie pe care e scrisă poezia „Limba noastră” a poetului basarabean Alexei Mateevici. Foaia este ruptă în două, în partea stîngă a foii poezia e scrisă cu alfabet latin iar în partea dreaptă cu alfabet chirilic. În partea de jos a filei de hîrtie ruptura încetează iar poezia continuă scrisă numai cu alfabet latin. Poezia „Limba noastră” este cea mai cunoscută creaţie a lui Alexei Mateevici (răposat în 1917), iar din 1994 textul ei a devenit imnul de stat al Republicii Moldova. Ardeleanul Onisifor Ghibu, care a fost implicat în mişcarea naţională moldovenească din perioada 1917-1918, mişcare care a dus la unirea Basarabiei cu România, îl caracteriza astfel pe poet: „Al. Mateevici, pe care istoria literată românească mai nouă îl prezintă ca pe un precursor al Unirii Basarabiei, dar care, totuşi, n-a fost altceva decît un reprezentant tipic al concepţiei pur moldoveneşti (nu româneşti)” (Onisifor Ghibu – „De la Basarabia rusească la Basarabia românească”, editura Semne, Bucureşti 1997, pag. 46).
Mai citeşte:
– 1988, RSS Moldovenească. Uniunea Scriitorilor respinge criticile care i-au fost aduse
– Octombrie 1988, RSS Moldovenească: Declararea limbii de stat va traduce în viaţă „principiile politicii naţionale leniniste”
– 12 martie 1989: La Chişinău mulţimea ia cu asalt sediul CC al Partidului Comunist
– 27 august 1989: Marea Adunare naţională de la Chişinău sau „Ziua ce va lumina un veac”
– Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video)
– 31 august 1989: Adoptarea legilor despre limba de stat şi grafia latină în RSS Moldovenească
– 16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în RSS Moldovenească
– 1990: tricolorul românesc înălţat cu mîndrie la Chişinău. 2009 – înălţarea tricolorului românesc considerată diversiune rusească
Blogul lui Marius Mioc 