Pacepa: „Nu există nici o dovadă că în 1989 şi 1990 ar fi existat un influx de agenţi sovietici în România” (video)

Generalul Ion Mihai Pacepa a dat un interviu postului B1TV (lui Andrei Bădin) în care vorbeşte despre revoluţia din 1989. Redau acest interviu. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

Transcriere înregistrare:
0:00 Andrei Bădin: Execuţia rapidă a soţilor Ceauşescu cum o interpretaţi, domnule general?
0:03 Ion Mihai Pacepa: La 23 decembrie Iliescu a anunţat că Ceauşescu a fost arestat şi un purtător de cuvînt al Frontului Salvării Naţionale a asigurat România că el va fi judecat. În ziua de crăciun, televiziunea română a transmis însă că Nicolae şi Elena au fost deja judecaţi, condamnaţi la moarte şi executaţi. La 28 decembrie 1989 ziaristul francez Franz Oliver Giesbert a scris în prestigiosul ziar francez Le Figaro că, citez, dacă Ceauşescu ar fi avut parte de un proces public, el ar fi putut face dezvăluiri cu privire la foștii săi tovarăși care, după ce s-au certat cu el, au devenit gorbacioviști şi tronează astăzi în Consiliul Frontului Salvării Naționale. De aceea era urgent să i se închidă gura, era urgent să fie omorît.
1:27 Andrei Bădin: Domnule general, sînt foarte multe lucruri de spus despre cele întîmplate în decembrie 1989 şi aş vrea să le luăm pe rînd.
1:34 Ion Mihai Pacepa: Cu plăcere, Andrei.
1:35 Andrei Bădin: În primul rînd, domnule general, în România s-a zvonit că soţia dv. ar fi lucrat, atunci, pentru comunitatea de informaţii externe a Statelor Unite. Este adevărat?
1:43 Ion Mihai Pacepa: Da, sigur. Acuma s-a pensionat şi pot să confirm. Marry Lou, care e şi profesoară universitară, m-a ajutat să înţeleg America, şi eu am ajutat-o să înţeleagă România. Restul, este, cum se spune, „intelligence history”, şi nu-şi are locul într-un interviu public.
2:06 Andrei Bădin: Domnule general, revenind la decembrie 1989, este problema acelor terorişti rămaşi necunoscuţi şi astăzi. Ştiţi, bănuiţi cine au fost aceştia?
2:14 Ion Mihai Pacepa: Cîntec pentru adormit Miţura [referire la Miţura Arghezi, fiica lui Tudor Arghezi, pentru care poetul scrisese nişte poezii pentru copii], Andrei. Am fost la curent cu monitorizarea evenimentelor din România acelor zile şi ştiu că n-a fost nici un terorist străin acolo. A fost înscenarea generalului Nicolae Militaru, a cărui recrutare de către sovietici am descris-o în „Orizonturi roşii”, în 1987. La 23 decembrie 1989, la ora 14, televiziunea română a anunţat că Frontul Salvării Naţionale a cerut ajutor Uniunii Sovietice sub pretext că răscoala împotriva lui Ceauşescu ar fi ameninţată de terorişti. A fost o minciună. Ambasada sovietică s-a grăbit să confirme minciuna, pretinzînd public că era şi ea ameninţată de terorişti. Cîteva ore mai tîrziu televiziunea sovietică „Vremia” că Cremlinul a aprobat ajutorul militar solicitat de revoluţionarii din Bucureşti. Textul emisiunii „Vremia” a fost publicat în buletinul american FBIS, împreună cu anunţul Frontului Salvării Naţionale din România, potrivit căruia Ceauşescu fusese arestat în ziua precedentă şi va fi judecat într-un proces public.
3:56 Andrei Bădin: Analiza dv., domnule general, care este? Ce s-a întîmplat în decembrie 1989?
4:01 Ion Mihai Pacepa: Alungarea viceregilor comunişti din Europa de Est a fost atît de paşnică, încît ne-a îmbogăţit vocabularul cu termenul „revoluţie de catifea”. România a fost singura excepţie. 1104 români au fost ucişi şi 3352 răniţi în decembrie 1989. De ce? pentru că România a fost şi singura ţară din Europa de Est în care revolta populară împotriva viceregelui comunist a fost furată de comunişti. Într-un interviu publicat în magazinul francez „Politique International” din septembrie 1988 am spus că, citez, „există posibilitatea ca sovieticii să organizeze o lovitură de stat spre a-şi aduce omul lor la putere”. În „Moştenirea Cremlinului”, pe care am scris-o în 1992, am explicat pe ce mi-am bazat această prognoză şi cum s-a realizat. Cartea s-a tipărit în 60000 de exemplare la Bucureşti, dar nu a ajuns în librării, fiind confiscată de noile autorităţi. 4 ani mai tîrziu guvernul preşedintelui Iliescu a publicat „Cartea Albă a securităţii”, o uriaşă operă de dezinformare în 4 volume şi 1947 de pagini, care pretinde că securitatea, care a ucis şi încarcerat milioane de români, ar fi servit interesul naţional al ţării într-o anumită etapă istorică. La sfîrşitul lui 1996, cancelarul german Helmut Kohl a publicat cartea „Vreau unitatea Germaniei”, în care a relatat că, atunci cînd zidul Berlinului a fost dărîmat, KGB şi STASI au încercat să creeze pretexte pentru a solicita intervenţia militară sovietică în RDG. Avalanşele de oameni care au luat drumul Occidentului au ameninţat însă să lase în urmă o ţară depopulată. Şi asta se pare că l-a convins pe Gorbaciov să vîndă, în secret, RDG-ul, pentru cele 34 miliarde de dolari în cash, oferiţi de guvernul de la Bonn. Cehoslovacia şi Polonia au reuşit să-şi salveze de la măcelul comunist doi remarcabili militanţi politici care urau comunismul cu toate fibrele: Vaclav Havel şi Lech Walesa. Aceştia au raliat populaţia în jurul lor şi au dejucat planurile Moscovei. Conducătorii Ungariei de atunci le-au urmat exemplul.
7:23 Andrei Bădin: S-a fabulat mult despre evenimentele de atunci. La un moment dat, fostul premier din acel moment, Petre Roman, spunea că după evenimentele de la Tîrgu Mureş, din martie 1990, ar fi cerut plecarea agenţilor ruşi din România. Cifra oferită public de domnul Roman fiind 75000 [de fapt Petre Roman vorbise de 25000-30000 de turiști sovietici, după cum a consemnat și Larry Watts (linc)]. Nu s-a vorbit însă deloc cînd au ajuns aceşti agenţi în România, cu ce s-au ocupat în mod special în decembrie 1989 şi dacă au existat, de fapt.
7:45 Ion Mihai Pacepa: Alt cîntec de adormit Miţura, Andrei. Nu există nici o dovadă că în 1989 şi 1990 ar fi existat un influx de agenţi sovietici în România. Există însă dovezi, dovezi irefutabile, că după ce a devenit prim ministru, domnul Petre Roman a ascuns rolul tatălui său, Valter Roman, născut Erno Neulander, în înăbuşirea revoluţiei anticomuniste ungare din 1956 şi în aducerea de la Budapesta a liderului ei, Imre Nagy, care a fost apoi executat de KGB.

Mai citeşte:
– Pacepa în “Orizonturi roşii”: “Nicolae Militaru, unul din generalii favoriţi ai lui Ceauşescu”
– Recenzie americană despre Pacepa, pe saitul CIA: “Pacepa doesn’t connect the dots, he adds new ones. A health warning is warranted”
– Richard Andrew Hall: Cronica părerilor despre decembrie 1989 ale unui fost spion şef comunist
– Pacepa critică politica SUA în Egipt. Yasser Arafat: egiptean antrenat de KGB care s-a declarat palestinian cu documente falsificate
– Nicolae Militaru despre afirmaţia sa că “Frontul există de 6 luni”
– În 1983 Nicolae Militaru îi scrie lui Nicolae Ceauşescu: “În ultimii 25 ani viaţa mea a fost permanent legată de Dumneavoastră”
– Silviu Brucan: “Dacă un complot ar fi fost organizat atunci noi, conducătorii Frontului, am fi fost primii care să ne lăudăm cu asta”
– Dosarul de revoluţionar al generalului Militaru
– Dialog CADA – Petre Roman şi Victor Stănculescu (2). Roman: “Meritele generalului Militaru nu pot fi neglijate şi anulate” (video)
– Dialog CADA – Gelu Voican (7). Generalul Militaru este un om a cărui merite sînt incontestabile (video)
– Dialog CADA – Gelu Voican (11). Generalul Militaru a avut un consens al celorlalţi generali prezenţi, inclusiv generalul Stănculescu care era la comandă în urma morţii lui Milea (video)
– Dialog CADA – Gelu Voican (13). Voican: Am o admiraţie personală faţă de generalul Militaru
– Precizări suplimentare ale domnului Iliescu cu privire la componenţa nominală a Consiliului Militar Superior
– Mihai Lupoi: Comandantul armatei e generalul Militaru. Ni se transmite că în piaţa centrală din Sibiu e un măcel îngrozitor General-colonel Militaru a dat ordin ca toate unităţile militare să se retragă în cazărmi
– Teoria invaziei sovietice în 1989: un munte de documente lipsă
– Răstălmăcirile lui Larry Watts şi răstălmăcirile altora despre Larry Watts
– Psihoza turiştilor sovietici, similară cu cea despre terorişti răspîndită în decembrie 1989
– Dezvăluirile lui Vladimir Bukovski despre revoluţia română şi jurnalismul de tip Mediafax
– Mircea Druc: Cînd am venit la Bucureşti m-a şocat teama patologică faţă de ruşi
– Minciuni neruşinate (şi plagiat) la ziarul “Adevărul”
– Cu întîrziere, ziarul “Adevărul” recunoaşte că a minţit despre tancul sovietic care, în decembrie 1989, s-ar fi pregătit să treacă graniţa la Galaţi
– Gulgute proaspete ale lui Stănculescu, la B1TV şi în ziarul “Adevărul”
– Mi-e milă de caghebişti (video)
– Ruşii şi revoluţia română – două păreri opuse: Ion Raţiu şi Virgil Măgureanu
– New York Times, 31 decembrie 1989: Revoluţia română îi inspiră pe moldovenii sovietici
– Roşeţ de la Caransebeş, martorul care confirmă invazia turiştilor sovietici din 1989
– Cele 3 bucăţi turişti străini ale colonelului Bejan şi sovieticii împuşcaţi lîngă Craiova
– Teoria basarabenilor-criminali în mass-media românească
– Pravda din 24 decembrie 1989 despre revoluţia română. Zona luptelor a cuprins şi blocul de locuinţe unde stau familiile colaboratorilor reprezentanţei comerciale sovietice. Viaţa oamenilor sovietici, femei şi copii, e în mare pericol
– “Pravda” din 26 decembrie 1989: “La Bucureşti au fost răniţi 2 cetăţeni sovietici, şi încă 10 automobilişti sovietici în zona graniţei româno-iugoslave. S-a considerat oportun ca familiile personalului sovietic să fie evacuate – în total în jur de 280 de persoane”
– “Comsomolscaia Pravda” din 11 februarie 1990: Evacuarea cetăţenilor sovietici din Bucureşti

• revoluţia română din 1989