Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Parchetul Militar nu a primit în decembrie 1989 manifeste prin care s-ar fi încercat organizarea unui miting anticeauşist în 14 decembrie 1989 la Iaşi Decembrie 8, 2014


manifestIasi14dec89_SRIIaşiul este oraşului fostului primministru Mihai Răzvan Ungureanu, care în decembrie 1989 născocea poveşti despre cum şi-a pătat blugii de sînge în timpul revoluţiei (linc) – domnul Ungureanu, fost membru supleant al CC al UTC şi autor de discursuri omagiale pentru Ceauşescu (linc), făcînd parte din „generaţia în blugi”.

Tot Iaşiul este şi oraşul pe care unii vor să-l declare iniţiator al revoluţiei române (linc) pe motiv că în acest oraş s-ar fi răspîndit manifeste prin care populaţia ar fi fost chemată la un miting împotriva dictaturii Ceauşescu, pentru 14 decembrie 1989. Chiar dacă mitingul n-a avut loc, ni se explică că datorită acţiunii vigilente a securităţii, încercarea de a organiza acest miting reprezintă începutul revoluţiei române, se afirmă într-o serie de articole, cărţi şi simpozioane ştiinţifice, organizate mai ales la Iaşi.

Despre acest subiect m-am mai referit pe acest blog. Am semnalat cartea fostului deţinut politic ieşean Alexandru Tacu în care întreaga campanie mediatică prin care se afirma că la Iaşi s-ar fi pregătit un miting pentru data de 14 decembrie 1989 este considerată o fraudă (linc), domnul Tacu afirmînd că n-au existat nici un fel de manifeste care să fi chemat populaţia Iaşiului la vreo rezistenţă antidictatorială. Dînsul a dat anunţ în presa ieşeană făgăduind 10000 RON oricui îi aduce un manifest original din decembrie 1989 dar nimeni nu s-a arătat interesat să primească aceşti bani.

În urma cărţii domnului Tacu am început o investigaţie proprie pe acest subiect. Fiindcă s-a scris despre „mari cantităţi de manifeste cu conţinut anticeauşist” (Constantin Sava, Constantin Monac, Adevăr despre Decembrie 1989. Conspiraţie, diversiune, revoluţie…, Bucureşti, Editura Forum, 1999) şi că „securitatea era în posesia a mai multor tipuri de manifeste” (Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol 4 (I) „Revoluţia din decembrie 1989 – O tragedie românească”, Editura RAO, Bucureşti, 2004), m-am adresat SRI, ca instituţie care a preluat iniţial arhivele securităţii ca să-mi spună dacă are în arhivă manifeste din acestea despre „revoluţia” din 1989 de la Iaşi, şi dacă da, să-mi trimită copii după fiecare tip de asemenea manifest. Răspunsul SRI a fost că ei nu au un asemenea manifest în arhivă, dar să mă adresez CNSAS, căci acea instituţie a preluat arhiva fostei securităţi.

CNSASIasi_1CNSASIasi_2Am urmat sfatul, m-am adresat CNSAS, care iniţial nu mi-a răspuns, ceea ce m-a făcut să chem instituţia în judecată la Tribunalul Timiş, în temeiul legii 544/2001 a liberului acces la informaţie. După sentinţa favorabilă a tribunalului (linc), CNSAS a binevoit să-mi trimită răspuns în care spunea: “Au fost efectuate verificările pentru identificarea eventualei existenţe a unui manifest prin care populaţia municipiului Iaşi era chemată, în ziua de 14 decembrie 1989, la un miting împotriva dictaturii, însă pînă în prezent nu am putut identifica acest document”.

După ce mi-a trimis răspunsul, CNSAS a declarat însă recurs la Tribunalul Timiş (linc). Curtea de Apel Timişoara a admis recursul CNSAS cu motivarea că deoarece CNSAS mi-a răspuns la solicitare, cererea mea de chemare în judecată a rămas fără obiect şi nu poate fi admisă. Dar inclusiv motivarea Curţii de Apel Timişoara confirmă faptul că cererea mea de a afla dacă CNSAS are în arhivă vreun manifest prin care s-a încercat organizarea unui miting anticeauşist la Iaşi în 14 decembrie 1989 se încadrează în prevederile legii 544/2001 şi era justificată. Singura explicaţie pe care o găsesc la comportarea CNSAS de a declara recurs după ce deja îmi satisfăcuse cererea – deci procesul devenise fără obiect – este că instituţia vrea să treacă procesul cu mine la rubrica „procese cîştigate” în raportul anual de activitate.

Rămăsesem oricum dator cititorilor cu prezentarea hotărîrii Curţii de Apel Timişoara din acest proces, aşa că o prezint acuma, la sfîrşitul acestui articol.

Aşadar: deşi s-a pretins că Iaşiul a fost plin de manifeste în decembrie 1989, în arhiva securităţii nu au rămas aceste manifeste, căci nici SRI, nici CNSAS nu găsesc în arhiva lor asemenea manifeste.

Dar, mă gîndesc, poate de aia manifestele nu au rămas în arhiva securităţii, fiindcă securitatea le-a înaintat procuraturii militare, care a cercetat penal pe cei care au vrut să organizeze acel miting din 14 decembrie 1989, manifestele fiind dovezi în dosarul penal. Este cunoscut faptul că la Iaşi au existat cîteva persoane cercetate penal în decembrie 1989, deşi parchetul militar niciodată nu a confirmat că domnul Cassian Maria Spiridon, cel mai vocal susţinător al ideii că revoluţia din 1989 a început la Iaşi, ar fi făcut parte dintre aceştia.

Iasi14decParchet1Prin urmare, socotesc, nu e destul că am întrebat la SRI şi CNSAS, trebuie să întreb şi la Parchetul Militar. Am adresat aşadar Parchetului Militar Iaşi următoarea scrisoare:

Către Parchetul Militar de pe lîngă Tribunalul Militar Iaşi
Str. Vasile Conta nr. 28, Iaşi

Subsemnatul, Mioc Marius Remus, domiciliat în Timişoara (…), în temeiul art. 6 al Legii nr. 544/2001,

dat fiind controversa apărută cu privire la o pretinsă acţiune prin care la Iaşi s-a încercat organizarea unui miting împotriva dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, în data de 14 decembrie 1989, fapt pomenit în unele lucrări despre decembrie 1989 dar contestat în altele, vă cer să-mi furnizaţi următoarele informaţii:

  • Există în arhiva dv. vreun exemplar de manifest prin care populaţia Iaşiului a fost chemată să vină la un miting împotriva dictaturii lui Nicolae Ceauşescu în data de 14 decembrie 1989, în Piaţa Unirii? Dacă răspunsul este afirmativ, vă rog să îmi transmiteţi o copie după respectivul manifest, certificată pentru conformitate cu originalul. În cazul în care există mai multe feluri de asemenea manifeste, vă rog să îmi transmiteţi cópii certificate după fiecare tip de asemenea manifest.
  • În cazul în care aveţi asemenea manifeste în arhiva dv., în ce dată a intrat instituţia dv. în posesia lor şi din partea cui i-au fost furnizate aceste documente? Vă cer să lămuriţi în special dacă aţi intrat în posesia manifestelor înainte sau după 22 decembrie 1989, momentul căderii regimului Ceauşescu.

Precizez că aceeaşi întrebare am adresat-o şi Serviciului Român de Informaţii, care prin adresa 45797 din 5 septembrie 2012 mi-a răspuns că nu deţine în arhivă un asemenea manifest. Deasemenea m-am adresat şi CNSAS, care a dat un răspuns similar. CNSAS iniţial n-a dorit să răspundă, dar a făcut asta în urma sentinţei nr. 1917/2013 a Tribunalului Timiş, în faţa căruia am chemat CNSAS în judecată pentru nerespectarea legii 544/2001. Ulterior, prin Decizia 2302 a Curţii de Apel Timişoara, cererea mea ca CNSAS să-mi răspundă a fost respinsă, cu motivaţia că mi s-a răspuns deja, dar şi această hotărîre judecătorească definitivă atestă că cererea mea se încadrează în prevederile legii 544/2001.

Alătur acestei cereri copii după următoarele acte:

  • Adresa SRI nr. 45797 din 05.09.2012
  • Adresa CNSAS nr. P 3396/2012 şi 10/2013 din 4 iulie 2013
  • hotărîrile judecătoreşti care au stabilit irevocabil că cererea mea se încadrează în prevederile legii 544/2001 (sentinţa 1917/2013 a Tribunalului Timiş şi Decizia 2302/2014 a Curţii de Apel Timişoara)

Vă mulţumesc anticipat pentru răspuns, pe care cer să mi-l trimiteţi la adresa mea de domiciliu.

Cu stimă,
Marius Remus Mioc

Iasi14decParchet2Parchetul Militar Iaşi mi-a răspuns, în 12 noiembrie 2014:

Vă facem cunoscut că, solicitarea dumneavoastră privind manifestele prin care populaţia Iaşiului a fost chemată la miting în Piaţa Unirii în 14 decembrie 1989, a fost înaintată Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre competentă soluţionare.

Prim procuror militar

Lt. col. magistrat Prelipceanu Gheorghe

În 28 noiembrie 2014 a formulat răspuns către mine şi Secţia parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Iată acest răspuns:

Ministerul Public
Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Secţia Parchetelor Militare
România, Bucureşti, Bvd. Libertăţii nr. 12-14, sector 5, cod poştal 050706
tel. 021/3196062, fax: 021/3193889, e-mail: sectia.militara@mpublic.ro

Nr. 279/VIII/1/2014          28 noiembrie 2014

Domnului Mioc Marius (…)

Urmare cererii dvs., adresată Parchetului Militar de pe lîngă Tribunalul Militar Iaşi, vă facem cunoscut următoarele:

La Parchetul Militar de pe lîngă Tribunalul Militar Iaşi a fost înregistrat dosarul 330/P/1989 privind pe PRUTEANU ŞTEFAN, VICOL VASILE şi ODOBESCU VALENTIN, faţă de care s-au efectuat cercetări referitor la acţiuni ce constituiau propagandă împotriva orînduirii socialiste, infracţiuni prev[ăzute] şi ped[epsite] de art. 166 alin. 2 din Codul penal 1968. Acest dosar se află în arhiva Secţiei Parchetelor Militare şi nu conţine vreun document la care dumneavoastră faceţi referire.

Tot la Secţia Parchetelor Militare, în dosarul 11/P/2014 privind evenimentele din decembrie 1989, a fost depus, în copie xerox, de către RĂŞCANU DUMITRU din Iaşi, participant şi el la evenimentele din Iaşi în perioada decembrie 1989, un manifest intitulat „Chemare către toţi cetăţenii de bună credinţă” şi alte două copii xerox de la simpozionul „Zece ani de la Revoluţia română”. Cele trei documente xerox pe care le deţinem vi le transmitem alăturat.

Procuror militar şef
[semnătură indescifrabilă]

Iasi14decParchet3Aşadar, la Parchetul Militar, instituţia competentă să ancheteze propaganda împotriva orînduirii socialiste, nu a ajuns în decembrie 1989 nici un manifest care să fi chemat la un miting anticeauşist în Iaşi. Nici securitatea Iaşi nu a intrat în posesia unui asemenea manifest – ştim aceasta din răspunsurile SRI şi CNSAS, cît şi din faptul că am eliminat posibilitatea ca lipsa manifestelor din arhiva SRI şi CNSAS să fie pricinuită de faptul că manifestele ar fi fost înaintate Procuraturii Militare ca dovezi la dosarul penal.

Abia în 2014 un cetăţean din Iaşi a depus la Parchetul Militar nişte copii xerox ale unor manifeste anticeauşiste care au fost prezentate în 1999 la un simpozion al asociaţiei „14 Decembrie 1989” din Iaşi. Nu mi-e foarte clar de ce în 2014 Parchetul Militar a deschis un dosar cu privire la evenimentele din decembrie 1989 din Iaşi – ce infracţiuni doreşte să investigheze prin acel dosar? Nu cumva e un dosar deschis doar cu scopul de a permite diferiţilor întîrziaţi să dea declaraţii despre pretinse fapte de oponenţă la dictatură pe baza cărora să primească apoi adeverinţe prin care să fie declaraţi luptători anticomunişti? Ce credibilitate poate avea cineva care după revoluţie arată un manifest care spune că l-a răspîndit înainte de revoluţie, dacă nici o instituţie a statului comunist nu a intrat în posesia manifestului înainte de căderea lui Ceauşescu? Suspiciunile sînt sporite de faptul că domnul Tacu a oferit 100 milioane lei vechi pe un manifest original ieşean din decembrie 1989, anunţînd asta prin mica publicitate în presa locală ieşeană, dar nu a apărut nimeni cu un asemenea manifest.

Singurul lucru care arată că în decembrie 1989 la Iaşi s-au împrăştiat manifeste care chemau populaţia la un miting anticeauşist sînt afirmaţiile celor care, în perioada de după revoluţie, s-au lăudat cu această acţiune, fiind mai stăruitori în laudele lor decît Mihai Răzvan Ungureanu cel cu blugii pătaţi de sînge, care a ales să nu mai stăruie cu acea poveste.  Dar relatările respectivelor persoane conţin un mare număr de contradicţii, arătate şi de domnul Tacu în cartea sa (linc). Sînt contradicţii legate de perioadele petrecute în arest de pretinşii revoluţionari, de persoanele arestate, de numele organizaţiei care ar fi făcut manifestele (iniţial s-a vorbit de Frontul Popular Român, dar apoi s-a pretins că au fost unele manifeste semnate şi Frontul de Salvare Naţională – cum este semnat şi manifestul în copie xerox prezentat parchetului în 2014; totul pare o tentativă postfactum de legitimare a Frontului Salvării Naţionale insinuînd existenţa unei activităţi opoziţioniste reale a acestuia la dictatura ceauşistă), de momentul ales pentru pretinsul miting (majoritatea surselor vorbesc de 14 decembrie 1989 dar vedem şi pe manifestul în copie xerox ajuns la parchet că ar fi 16 decembrie), de efectele pe care chemarea la miting le-ar fi avut şi altele.

Iasi14decParchet4Iasi14decParchet5Au existat totuşi 3 persoane din Iaşi – Ştefan Pruteanu, Vasile Vicol şi Valentin Odobescu – cărora li s-a întocmit dosar penal pentru propagandă împotriva orînduirii socialiste şi care au fost reţinute. Ştefan Pruteanu este cel care a fost iniţial declarat creierul întregii acţiuni, şeful „Frontului Popular Român” care ar fi vrut să organizeze mitingul anticeauşist. Cu trecerea timpului şi urmare a faptului că Ştefan Prutianu a ales să se manifeste mai discret, refuzînd să participe la reuniunile organizate de asociaţia „14 decembrie 1989” Iaşi, şefia pretinsei organizaţii a fost transferată altora. “Revoluţia din decembrie 1989 am făcut-o noi patru: Ştefănachi, Cassian, Adi Cristi şi Panaite”  a spus domnul Ştefănachi în 2004 (Alexandru Tacu – Revoluţia la negru, pag. 118). Iată deci cum din istoria „revoluţiei” ieşene au dispărut cei cărora într-adevăr li se întocmise dosar penal politic în decembrie 1989, locul lor fiind luat de persoane pentru a căror luptă cu dictatura nu există dovezi documentare provenite chiar din timpul dictaturii ci doar declaraţii postfactum prin care aceste persoane se confirmă reciproc (cu destule neclarităţi, contradicţii şi schimbări ale declaraţiilor de-a lungul vremii).

Ceva au făcut totuşi Pruteanu, Vicol şi Odobescu, dacă li s-a întocmit dosar penal pentru propagandă împotriva orînduirii socialiste. Nu cred că au făcut manifeste, dar de vorbit împotriva regimului şi poate chiar de răspîndit ideea unui miting anticeauşist în 14 decembrie nu e exclus. În cartea sa domnul Tacu confirmă că i s-a vorbit în decembrie 1989 despre planul de a provoca un miting anticeauşist în 14 decembrie 1989, dar consideră că totul a fost o provocare a securităţii care căuta pretext pentru a-l aresta pe el şi şi Dan Petrescu, autorul unei scrisori anticeauşiste difuzate în 1989 la Europa Liberă şi la care aderase şi domnul Tacu. În ipoteza sa domnul Tacu se bizuie pe un document publicat în „România Liberă” din 13 noiembrie 2002. Lămurirea autenticităţii acelui document şi publicarea dosarului 330/P/1989 din arhiva secţiei parchetelor militare ar lămuri problema

Document care ar dovedi că planul de provocare a unui miting la Iaşi în 14 decembrie 1989 era o provocare a securităţii. publicat în "România Liberă din 13 noiembrie 2002 şi în cartea lui Alexandru Tacu. Acesta recunoaşte însă că nu a văzut originalul documentului.

Document care ar dovedi că planul de provocare a unui miting la Iaşi în 14 decembrie 1989 era o provocare a securităţii. publicat în „România Liberă din 13 noiembrie 2002 şi în cartea lui Alexandru Tacu. Acesta recunoaşte însă că nu a văzut originalul documentului.

Mai citeşte:

Propunere legislativă: Iaşiul – oraş iniţiator al revoluţiei din 1989. Un articol al meu din 2004 despre această problemă
Alexandru Tacu despre frauda “revoluţiei” din 14 decembrie 1989 de la Iaşi
Cassian Maria Spiridon l-a dat în judecată pe Alexandru Tacu pentru cartea sa în care contestă acţiunea din 14 decembrie 1989 de la Iaşi
CNSAS nu cunoaşte existenţa vreunui dosar cu privire la pregătirea unei manifestaţii în 14 decembrie 1989 la Iaşi. Noul meu proces cu CNSAS
CNSAS pierde procesul cu mine legat de comunicarea informaţiilor despre pretinsa pregătire a unui miting anticomunist la Iaşi în 14 decembrie 1989
CNSAS: “Au fost efectuate verificările pentru identificarea eventualei existenţe a unui manifest prin care populaţia municipiului Iaşi era chemată, în ziua de 14 decembrie 1989, la un miting împotriva dictaturii, însă pînă în prezent nu am putut identifica acest document”
Deşi deja mi-a răspuns la cererea mea de informaţii privitoare la manifestul prin care ieşenii au fost chemaţi la miting anticeauşist pentru 14 decembrie 1989, CNSAS a declarat recurs la hotărîrea care îl obliga să-mi răspundă

IasiCNSASRecurs1IasiCNSASRecurs2IasiCNSASRecurs3

 

One Response to “Parchetul Militar nu a primit în decembrie 1989 manifeste prin care s-ar fi încercat organizarea unui miting anticeauşist în 14 decembrie 1989 la Iaşi”

  1. Gheorghe Duna Says:

    Domnule Mioc,
    Va multumesc pentru seriozitatea maximala a activitatii dummneavoastra cu privire la Revolutia din Decembrie 1989 din tara noastra cat si cu privire la istoria noastra in general- acest nou articol fiind un alt exemplu alaturi de multe altele de traire si scriere a istoriei romanesti la superlativ, din care multi „istorici” in frunte cu Mihai Razvan Ungureanu pot si trebuie sa invete.
    Ceea ce afirmati dumneavoastra pe acest blog este perfect concordant cu propria-mi experienta in Bucuresti in 21, 22 Decembrie 1989 la Intercontinental, C.C. al P.C.R. si TVR ca si cu tot ce s-a intamplat dupa aceea inclusiv la Manifestatia Maraton din primavara vara anului 1990 din Piata Universitatii desfiintata de catre mineriada(iliesciada) cat si cu mineriada in care au fost ucisi Aurica Crainiceanu si Andrei Frumusanu….experienta pe larg prezentata Parchetului de pe langa I.C.C.J. pe parcursul mai multor sesizari din care una de 211 pagini in care folosesc si articole de pe blogul dvs., si care are trei capete: Plangere penala, Denunt penal si Initiativa legislativa (perfect compatibila cu calitatea de cetatean si magistrat) si unde aceasta din urma se bucura de sprijinul domnului profesor Vladimir Tismaneanu.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s