În 2006, prin amabilitatea d-lui Călin Vasi, care era preşedinte al Fundaţiei „Fondul Libertatea”, am primit cîteva date despre acest fond, constituit imediat după revoluţie, în care cetăţenii erau îndemnaţi să facă donaţii pentru reconstrucţia României.
În perioada 1990 – februarie 2006 veniturile Fondului au fost în total de 46 miliarde lei. Donaţiile au fost de 2.317.282.940 lei, din care 2.197.571.098 lei în 1990, 60.773.563 lei în 1991 şi 58.938.279 lei în 1992. Din 1993 încoace nu s-au mai primit nici un fel de donaţii, Fondul trăind în principal pe baza veniturilor din dobînzi şi diferenţe de curs valutar.
Cheltuielile în aceeaşi perioadă au fost de 39,5 miliarde lei. Scopul fondului a fost stabilit prin Decretul-Lege 124/1990, care enumeră felurile de cheltuieli pentru care urma să se plătească bani din fond (printre acestea: repararea clădirilor şi altor obiecte distruse la revoluţie, inclusiv cele proprietate particulară, ajutoare băneşti pentru invalizii revoluţiei şi pentru familiile îndoliate din revoluţie, amenajarea cimitirelor eroilor, construirea monumentelor pentru revoluţie, încurajarea tinerelor talente, dotarea căminelor de elevi şi studenţi, creşelor, grădiniţelor de copii, căminelor de bătrîni, caselor tineretului, ajutoare pentru bolnavi nerecuperabili şi handicapaţi).
Simpla adunare a banilor cheltuiţi în toţi anii nu este relevantă, căci un leu în 1990 are o cu totul altă valoare decît un leu în 2005. Prezint o defalcare anuală a veniturilor şi cheltuielilor fondului, în %:
Veniturile fondului au provenit din: donaţii (98,9%) şi dobînzi (1,1%) în 1990; donaţii (17%), dobînzi (42,7%) şi diferenţe de curs valutar (40,3%) în 1991; donaţii (6,1%), dobînzi (67,4%) şi diferenţe de curs valutar (26,5%) în 1992; dobînzi (52,7%), diferenţe de curs valutar (47,1%) şi altele (0,2%) în 1993; dobînzi (74,9%), diferenţe de curs (24,9%) şi altele (0,2%) în 1994; dobînzi (59,6%), diferenţe curs (40,3%) şi altele (0,1%) în 1995; dobînzi (46,1%), diferenţe curs (53,7%), altele (0,2%) în 1996; dobînzi (33,7%), diferenţe curs (66,2%), altele (0,1%) în 1997; dobînzi (36,0%), diferenţe curs (63,9%), altele (0,1%) în 1998; dobînzi (18,6%), diferenţe curs (81,4%) în 1999; dobînzi (14,7%), diferenţe curs (63,9%), altele (21,8%) în 2000; dobînzi (22,0%), diferenţe curs (77,8%), altele (0,2%) în 2001; dobînzi (28,8%), diferenţe curs (71,2%) în 2002; dobînzi (28,2%), diferenţe curs (71,6%), altele (0,2%) în 2003; dobînzi (33,4%), diferenţe curs (66,6%) în 2004; dobînzi (14,0%), diferenţe curs (85,1%), altele (0,9%) în 2005.
Cheltuielile fondului s-au împărţit între cheltuieli efectuate conform scopurilor prevăzute în Decretul-Lege 124/1990 şi cheltuieli proprii de funcţionare. Procentajul cheltuielilor proprii de funcţionare a evoluat astfel: 0,8% (1990), 0,9% (1991), 1,7% (1992), 3,5% (1993), 4,5% (1994), 6,5% (1995), 4,6% (1996), 18,8% (1997), 23,5% (1998), 36,2% (1999), 67,2% (2000), 76,2% (2001), 67,7% (2002), 62,8% (2003), 62,5% (2004), 56,5% (2005).
Pe 2006 nu erau disponibile datele pe tot anul, iar din anii ulteriori nu mai am date.
A se observa că, dacă în primii ani era o oarecare seriozitate la cheltuirea banilor, cheltuielile proprii de funcţionare a fondului (salarii, indemnizaţii pentru membrii consiliului de administraţie, cheltuieli administrativ-gospodăreşti incluzînd chiria şi întreţinerea sediului) erau în procentaj mic comparativ cu totalul sumelor cheltuite, începînd cu anul 2000 majoritatea banilor cheltuiţi de „Fondul Libertatea” au fost pentru nevoi proprii.
În cadrul cheltuielilor proprii ale Fondului se remarcă creşterea procentuală, de-a lungul vremii, a cheltuielilor cu indemnizaţiile membrilor consiliului de administraţie, pînă în 2005, cînd s-a hotărît ca aceştia să nu mai primească bani pentru munca lor (în 2005 s-au mai plătit indemnizaţii o parte a anului). Mai jos arăt cît au reprezentat anual indemnizaţiile membrilor consiliului de administraţie (în ROL şi % din cheltuielile totale ale Fondului), cît şi totalul cheltuielilor de personal (personal salariat, indemnizaţiile consiliului de administraţie, cenzori şi colaboratori) ca % din cheltuielile fondului:
1990: Indemnizaţii consiliu administraţie 65.151 lei (0,2%), total cheltuieli personal 0,8%
1991: Indemnizaţii consiliu administraţie 728.389 lei (0,2%), total cheltuieli personal 0,8%
1992: Indemnizaţii consiliu administraţie 1.601.406 lei (0,3%), total cheltuieli personal 1,3%
1993: Indemnizaţii consiliu administraţie 2.982.775 lei (0,5%), total cheltuieli personal 3,0%
1994: Indemnizaţii consiliu administraţie 7.720.100 lei (0,8%), total cheltuieli personal 3,7%
1995: Indemnizaţii consiliu administraţie 19.473.600 lei (1,9%), total cheltuieli personal 5,6%
1996: Indemnizaţii consiliu administraţie 57.463.080 lei (2,0%), total cheltuieli personal 4,1%
1997: Indemnizaţii consiliu administraţie 120.735.330 lei (8,7%), total cheltuieli personal 16,9%
1998: Indemnizaţii consiliu administraţie 231.582.869 lei (11,6%), total cheltuieli personal 21,4%
1999: Indemnizaţii consiliu administraţie 332.466.642 lei (16,7%), total cheltuieli personal 31,8%
2000: Indemnizaţii consiliu administraţie 890.995.102 lei (37,4%), total cheltuieli personal 59,4%
2001: Indemnizaţii consiliu administraţie 1.024.019.815 lei (42,6%), total cheltuieli personal 68,4%
2002: Indemnizaţii consiliu administraţie 1.194.175.250 lei (29,2%), total cheltuieli personal 48,1%
2003: Indemnizaţii consiliu administraţie 1.321.513.053 lei (20,2%), total cheltuieli personal 34,0%
2004: Indemnizaţii consiliu administraţie 1.839.038.982 lei (24,2%), total cheltuieli personal 39,2%
2005: Indemnizaţii consiliu administraţie 674.359.600 lei (15,5%), total cheltuieli personal 38,9%
În 2005 doar o parte a anului s-au plătit indemnizaţii pentru consiliul de administraţie. Interesantă situaţia din anii 2000 şi 2001, cînd indemnizaţiile membrilor consiliului de administraţie au depăşit suma plătită de Fond conform DL 124/1990. Adică: la şedinţe se hotăra alocarea în scopurile nobile prevăzute de DL 124/1990 a unei anumite sume de bani, dar indemnizaţiile celor care hotărau cui să se aloce banii depăşeau suma alocată.
Conform Legii 42/1990, în consiliul de administraţie al Fondului Libertatea au intrat şi 9 reprezentanţi ai organizaţiilor de revoluţionari legal constituite pînă la intrarea în vigoare a Legii 42/1990. Prin art. 15 din Legea 341/2004 Fondul „Libertatea” a ajuns în subordinea SSPR (după aceea luîndu-se hotărîrea să nu se mai plătească indemnizaţii pentru consiliul de administraţie).
Situaţia Fondului în anul 2006, conform lui Călin Vasi: mai sînt vreo 3 angajaţi, iar de cînd nu se mai plătesc indemnizaţii pentru membrii consiliului de administraţie mulţi dintre aceştia nu se mai prezintă la şedinţe, astfel că el (Vasi) n-a izbutit să ţină vreo şedinţă statutară şi nici n-a putut lua vreo decizie. A cerut să se facă o verificare contabilă pentru perioadele anterioare, dar nimeni nu pare interesat.
Nu cunosc cum a evoluat acest fond după 2006, dar, din auzite, a stagnat. Din dobînzile banilor rămaşi în Fond se plătesc salariile cîtorva angajaţi, care practic nu fac nimic. Banii rămaşi în cont ajung doar cît să se obţină dobînzile necesare cheltuielilor proprii ale Fondului, practic nu mai sînt bani pentru alte cheltuieli.
Citeşte, pe tema Fondului Libertatea, un articol a lui Romulus Cristea din „România Liberă” din 19 iulie 2006.
Blogul lui Marius Mioc 
Find preşedintele F.S.N. pe B:A.T. Arad, am depus în fondul Libertatea, din B.I.Arad, în 29.12.1989, 305.484 lei,iar eu personal 6512 lei, drept pentru care am solicitat să fac parte con Legii 341, din consliu la 3 (trei) Asociaţi dar tot am fost refuzat mişeleşte, documentele se afă în dosarul meu la SSPR. cu nr.9928 care culmea se tot cloceşte acolo, aş avea foarte mult de spus şi aştept reqacţia d-voastră, dmnule Călin Vasi.
Cu stimă.
Tel. 0357414345
Atunci cu acele sume, puteam să încep o afacere că nimeni nu ştia de ea ca şi acum, cum nu se ştie cine erau acele personaje care erau transportate la Timişoara din seara lui 16.12.1989, cu autobuzul cu nr. 31 AR 404, al B.A.T. Arad, pentru care m-am opus eu categoric, e poza cu el în dosarul meu !?.
Nu e nici o reacţie la nimic, v-o spune un orfan şi de război, precum urmaşul unui fost Memorandist, inclusiv a unui fost ofiţer din armata Franceză, etc, ! ?.
Acele sume nici nu au plecat din Arad, le au folosit F.S.N. pe judeţ, pentru capriciile lor, cum au fost de asemenea din ajutoare fără limită, furate în stil mafiot cu tirurile, etc de aceea numai ei sunt revoluţionari cu certificate în baza Legii nr. 341!?.
Când această populaţiune Română, se va deştepta şi nu o să mai ingită toate minciunile, iar istoricii, să scrie adevărul pe care nu l-au scris nici când, inclusiv despre evenimentele din 1989!. Ruşine mare !.