Timişoara 21 decembrie 1989: Lancea lui Horia

Momente artistice în Piaţa Operei din Timişoara, în 21 decembrie 1989. O poezie originală, compusă cu prilejul revoluţiei, “venită din popor”, dar şi cîntece consacrate din repertoriul Cenaclului “Flacăra”, precum “Lancea lui Horia” sau “Doina lui Lucaci”.

Înregistrare audio (11 minute 42 secunde)

Transcriere înregistrare:

00:00 Bărbat: …un moment de reculegere cînd vor bate clopotele la Catedrală pentru cei care-au murit! (discuţii neînţelegibile)
00:20 Bărbat: Rog oamenii muncii de la Combinatul petrochimic Solventul care lucrează la secţia (neînţelegibil) la sol. Care sînt prezenţi în această seară şi se solidarizează cu întreaga populaţie a oraşului Timişoara, să se prezinte de urgenţă la schimbul doi pentru siguranţa combinatului nostru. Trăiască libertatea! (trăiască libertatea!)
00:50 Lorin Fortuna: Ni se transmite acum că s-ar putea ca în acele trenuri să nu fie numai muncitori din aceştia. Sînt şi securişti. (huiduieli) Vom merge să verificăm! Vom merge să verificăm!
01:13 Scandări: „Armata e cu noi!”
01:35 Femeie: Din popor a venit o poezie care trebuie neapărat, vor să se recite. (scandări „Nu ne cere – neînţelegibil). Femeia savant. Biata ţară, cum mai creşti / Plămîn din Scorniceşti? / Care ţi-au rupt seva toată / Şi ea-i mîndră, bogată / Au ajuns în capitală / S-au făcut oameni cu şcoală / Fără nici un dram de minte / Ea-i savant, el preşedinte / Ţesătoarea şi cizmarul / Au avut noroc cu carul / Nenorocul însă crud / E pentru cei de sub jug / Pentru poporul cinstit / De tiran batjocorit / Dar astăzi prin Timişoara / Glăsuieşte toată ţara / Imnul tuturor rostit / E Ceauşescul osîndit! / Pentru morţi în număr mare / Poporul cere răzbunare / Pentru tirania lui / Moartea dictatorului! / Păi cum frate? Chiar se poate? / Din senin minţi luminate (?) / Uite soră, dintr-o toantă / A făcut mare savantă (rîsete) / Dintr-o biată ţesătoare / Mare soţie de erou / Iar din domnul pantofar / Strateg, mare militar / Din cretin şi idiot / Acum mare patriot / Gata, cu fiul iubit / Să-l vedem jos tăvălit / După gratii şi înfierat / (neînţelegibil) vom lupta / Iar pentru ai noştri morţi / El viaţă, fără sorţi / Să vedem măi clica lor / Tagma jefuitorilor / Timişoara te-auziră / Tribunalul pe vecie / Pe savanta (ura!) să ne-o ştergem şi din minte / Iar istoria să spuie / Adevărul azi în lume / Să fie stropiţi de-ocară / Dictatori, dictatori acestei ţări! (urale, aplauze)
03:48 Bărbat Daniel Paul Marincu (? – comentariu pe saitul trilulilu, la această înregistrare): Atenţiune, vom cînta pentru dumneavoastră „Lancea lui Horia”!: „Pe grădina ţării-o floare / Cu lujer discret şi trăind ale lui / În prag de răscruce se-aude tulburare / O lance-a lui Horia, pe ea o numim / Acelora care falsifică acte / Şi Ţara română sub talpă o vor / Noi nu le servim argumente abstracte / Dar poate de lancea lui Horia li-e dor / Lancea lui Horia, lancea lui Horia, lancea lui Horia, sus / Lancea lui Horia, lancea lui Horia, lancea lui Horia, sus. (Sus!) / Lancea lui Horia, lancea lui Horia, lancea lui Horia, sus. (Sus!) / Lancea lui Horia, lancea lui Horia, lancea lui Horia, sus (la refren cîntă şi mulţimea) / Sămînţă de lance, pe-aici se cultivă / Şi praşilă roata scîrţîie-n toc / Şi nu mai e roată să-i stea împotrivă / Acestui popor înviat de pe roţi / Oricînd s-o ivi vreo-ncercare amară / La brîu să vă stea (neînţelegibil, se suprapun discuţii) / Pe vremuri de (neînţelegibil). Scuzaţi-mă. / Lancea lui Horia, lancea lui Horia, lancea lui Horia, sus. Sus! / Lancea lui Horia, lancea lui Horia, lancea lui Horia, sus. Sus! / Lancea lui Horia, lancea lui Horia, lancea lui Horia, sus. Sus! / Lancea lui Horia, lancea lui Horia, lancea lui Horia, sus. Sus! (la refren cîntă şi mulţimea). Un cîntec pe care sigur l-aţi ascultat şi iubit (discuţii suprapuse), Doina lui Lucaci!: Trece-o mierlă prin păduri, of, of, of / Rob e Lucaci în lanţuri / Plînge-o mierlă pe păduri of, of ,of / Rob e Lucaci în lanţuri / Pentru sfînta libertate / De care noi n-avem parte / Pentru sfînta libertate / De care noi n-avem parte / Nu fi mierlă supărată, of, of, of / Nu-i robia ne-ncetată / Nu fi mierlă supărată, of, of, of / Nu-i robia ne-ncetată / Vine dalba primăvară / Fi-va Lucaci liber iară / Vine dalba primăvară / Fi-va Lucaci liber iară / Nu suspina în zădar, of, of, of / Du-mi-te pîn’ la Sătmar / Nu suspina în zădar, of, of, of / Du-mi-te pîn’ la Sătmar / Unde-i Lucaci la-nchisoare / Nu vede nici cer nici soare / Unde-i Lucaci la-nchisoare / Nu vede nici cer nici soare / Şi îi spune-nchinăciune, of, of, of / De la-ntreaga naţiune / Şi îi spune (glas: bine, bine) închinăciune, of, of, of / De la-ntreaga naţiune / Care mîndru s-a luptat / Ca românul înflăcărat / Care mîndru s-a luptat / Ca românul înflăcărat / Pentru sfînta libertate / De care noi n-avem parte / Pentru sfînta libertate / De care noi n-avem parte. Mulţumesc! Cenaclul Flacăra vă urează (neînţelegibil pe fond de urale, aplauze)
09:48 Nicu Mihoc: Fraţi români! Sînteţi minunaţi! Laşul din mine a [fost] învins! Ţin să vă anunţ că de 4 zile am stat închis în casă, neputînd participa aici din frică! Dar am venit alături de voi! (urale) Mă numesc Nicu Mihoc şi sînt actor al Teatrului Naţional din Timişoara, tînăr stagiar (urale). Sînt născut în comuna Hălmagiu unde Iancu a poposit! (urale) Şi-acum, pentru voi, cele mai frumoase versuri pe care le-am găsit la această oră: Învingătorii nu mai au măsură / Şi-n cartea de istorie se-aşează / Şi doar învinşii au simţirea trează / Şi doar învinşii scriu literatură / Ei nu suportă fără (neînţelegibil) / Acelor care-nvinşii mint şi peste / Învinşii se ascund într-o poveste / Şi de acolo murmură şi-ntreabă / Învingătorii sînt sătui de toate / Şi cartea de istorie răsfrînge / Întreagă ridicarea lor prin sînge / Şi că mai mult ca ei nici nu se poate / Albac, dar sîngerează-nvinşii / (neînţelegibil) (urale)
[sfîrşit casetă]

Note biografice:

Nicu Mihoc, născut în 8 iunie 1965 în Agrişu Mic, jud. Arad. Actor la Teatrul Naţional din Timişoara între 1989-1991, apoi la Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş. A jucat în filmele „Portret necunoscut – autor anonim” (1989) şi „Restul e tăcere” (2008). Face parte din trupa teatrului „Ariel” din Tîrgu Mureş.

(Va urma)

• revoluţia română din 1989
• Timisoara