Culisele revoluţiei (8). Măgureanu: „Nu exista nici o persoană din România care să facă parte din vreo înţelegere cu cineva din afară. O spun cu toată certitudinea” (video)

A 8-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele şapte părţi ale emisiunii:
– Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
– Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
– Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
– Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
– În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă
– Măgureanu: „Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti”
– În noaptea de 22 în Operă s-a făcut o pană de curent. A fost momentul în care colonelul Zeca a reuşit pentru prima dată să-şi introducă soldaţii printre noi

Transcriere înregistrare:
00:02 Virgil Măgureanu: Mai întîi, multe dintre elementele de care dumneavoastră vă interesaţi pe bună dreptate au fost lămurite cînd s-a făcut publică stenograma convorbirii dintre Ceauşescu şi Gorbaciov la Moscova, la începutul lui decembrie. Ultima lor întîlnire, dealtminteri, cînd Ceauşescu fusese avertizat că diferitele ţări comuniste care pînă atuncea rezistaseră ca regim comunist pe baionetele armatei roşii, ar urma să nu mai beneficieze. Bineînţeles că Ceauşescu a răspuns deosebit de dur, acuzîndu-l de trădare la adresa cauzei socialismului sau mai ştiu eu ce [ar fi interesant de văzut această stenogramă a discuţiei Ceauşescu-Gorbaciov, pentru a verifica dacă s-a folosit acolo cuvîntul „trădare”]. Era un semn foarte palpabil, dar nu singurul, nici pe departe, că în Europa s-au produs deja şi urmau să se mai producă schimbări ireversibile. Cum a fost şi cazul cu unificarea Germaniei, cu căderea zidului şi toate celelalte de care ştim. Una la mînă. Doi. Deci, să spunem, referitor la cele întîmplate şi despre care ne întrebăm. În acele zile, vă repet că majoritatea dintre cele întîmplate au avut cauze interne. Inclusiv morţii de care, în sfîrşit, la care trebuie să facem referiri. Inclusiv acel episod cu privire la faptul că înainte de a-i, de a fi incineraţi la Bucureşti morţii Timişoarei, şi fusese stabilit cine, în ce împrejurare fusese împuşcat mortal şi după aceea, cum să spun, pus la morgă, depus la morgă. Şi după aceea a fost distrusă, nu mai ştiu dacă în data de 18 sau de 19 decembrie, a fost distrusă toată arhiva de către un om pe care-l avem menţionat nominal aici.
02:06 Marius Mioc: Ghircoiaş Nicolae.
02:07 Virgil Măgureanu: Da. Se pare că de el e vorba, acuma eu n-am scos, aveam materialul scris la mine cu toate aceste lucruri care s-au întîmplat. Mi s-a pus o întrebare şi din Piaţa Revoluţiei.
02:18 Mircea Todoran: Care a fost probabil şi înaintat în grad. [în cazul colonelului Ghircoiaş instanţa l-a condamnat (linc) „la 4 ani închisoare pentru infracţiunea de distrugere de înscrisuri prevăzută de art. 242 alin. 1 şi 3 din Codul penal. Constată că această pedeapsă este graţiată în întregime, condiţionat, prin art. 1 din Decretul-Lege nr. 23/1990”. Motivarea completă a instanţei se poate citi în cartea mea Curtea Supremă – Procesele revoluţiei din Timişoara, editura Artpress 2004]
02:20 Virgil Măgureanu: Mi-aţi mai zis, mi-aţi mai zis…
02:22 Sorin Oprea: Deci mai sînt în funcţii, domnu’ Măgureanu?
02:23 Virgil Măgureanu: Mi-aţi mai pus o întrebare. Acest…
02:25 Adrian Sanda: Eu v-am întrebat dacă acele persoane care au făcut acele înţelegeri la nivel internaţional cu privire la schimbările…
02:31 Costel Bursuc: Se regăsesc astăzi
02:31 Adrian Sanda: …şi să nu uiţi, să nu uitaţi, să nu confundăm România cu Ungaria, Polonia, Bulgaria şi aşa mai departe. Aceste ţări luaseră o tendinţă, deci acolo nu trebuia înlăturat un dictator, acolo trebuia înlăturat un sistem economic. Mai degrabă, politico-economic. În România trebuia înlăturată o dictatură care, oricîte supoziţii şi oricîte planuri s-ar face în exterior, nu poţi să înlături o dictatură…
02:54 Tudorin Burlacu (suprapus cu spusele lui Sanda): Decît din interior. Exact.
02:54 Adrian Sanda: …decît din interior decît cu…
02:57 Sorin Oprea: Forţa armelor.
02:58 Adrian Sanda: Aşteptăm şi pe dumneavoastră să ne spuneţi totuşi cine a complotat, cine a fost din România parte la acea înţelegere. Şi dacă astăzi mai sînt în funcţie, şi dacă astăzi… Ca să ştim şi noi cum să punem problemele. Că atunci într-adevăr am să dau dreptate domnului ziarist [se referă la intervenţia anterioară din emisiune a lui Remus Avramescu], că nu vom găsi niciodată vreun răspuns la aceste întrebări.
03:14 Virgil Măgureanu: Mai întîi, mai întîi. La întrebarea dumneavoastră dacă acele persoane mai sînt în ţară, vă voi spune următorul lucru: la data cînd vorbim şi cînd se derulau evenimentele care astăzi au fost evocate aici, nu exista nici o persoană din România care să facă parte din vreo înţelegere cu cineva din afară. Asta v-o spun cu toată certitudinea. Elementele de nouă putere care a încercat să coordoneze cumva evenimentele după, au apărut abia începînd cu după masa de 22, după fuga dictatorului. Nu există răspunderi interne şi nici persoane care ar fi sprijinit loviturile la care ne referim noi aici. Şi apropo de divagaţia aceea stupidă cu lovitură de stat. Dar poate cu altă ocazie.
04:00 Adrian Sanda: Domnu’, să încercăm să punem prezenţa infor, informatorilor străini doar pe seama de a-şi informa ei serviciile lor despre evenimentele din România, şi cu asta…?
04:10 Virgil Măgureanu: Dacă mă întrebaţi aşa, că au fost informatori sau agenţi străini aicea, vă răspund: cu prisosinţă da! Da, şi există suficiente date care pot fi deasemenea făcute nominale. Sper, nu cu această ocazie.
04:25 Marius Mioc: Îmi daţi voie să intervin?
04:25 Sorin Oprea: Domnu’ Măgureanu da’, eu n-am, să mă ierte Dumnezeu, eu n-am văzut un singur informator. Şi mă plimbam printre oameni. Că ăsta era scopul meu, să-i aţîţ. N-am văzut un ungur, n-am văzut un rus, n-am văzut un francez.
04:38 Virgil Măgureanu: Domnu’ Oprea, nici nu cred că v-aţi propus dumneavoastră asemenea lucruri în zilele acelea atît de fierbinţi.
04:42 Sorin Oprea: Nu mi-am propus, într-adevăr.
04:43 Virgil Măgureanu: Şi în nici un caz, nu păreţi a fi unul dintre oameni care, fiind preocupat de ceea ce eraţi preocupat, şi era şi soarta personală dar şi a grupului care se coagulase…
04:53 Sorin Oprea: Aşa. Da, trebuia să am grijă de ei.
04:55 Virgil Măgureanu: Nu cred că dumneavoastră urmăreaţi agenţi atunci, indiferent ce-mi spuneţi acum.
05:00 Sorin Oprea: Dar nici eu nu sînt ungur, şi nici neamţ, nici american, nici nimic.
05:03 Marius Mioc: Dacă-mi daţi voie.
05:04 Virgil Măgureanu: Bun, şi? Ce concluzie tragem de aici? Că…
05:06 Sorin Oprea: Şi mă întreb care sînt influenţele străine?
05:08 Virgil Măgureanu: Influenţele străine? Cu prisosinţă. Vreţi să vă spun ceva, domnilor?
05:13 Sorin Oprea: Bine, pe general existau. Informaţiile de la Europa Liberă, radioul şi aşa mai departe.
05:15 Virgil Măgureanu: Vreţi să vă spun ceva? Nu, nu, domnilor, să nu bagatelizăm. Fără înţelegerea celor mari, inclusiv înţelegerea dintre Gorbaciov şi administraţia Reagan la acel timp…
05:27 Sorin Oprea: Da.
05:28 Virgil Măgureanu: …nici nu s-ar fi produs anul ’89, pentru că vă dau nu ştiu cîte exemple din istorie, inclusiv din istoria României, cînd momente de mare tensiune au fost după aceea înnăbuşite în sînge fără să se poată face ceva. Era fermentul acesta extraordinar. Anul ’89, printr-o coincidenţă interesantă şi ea, la 200 de ani de la marea revoluţie franceză, a fost anul prăbuşirii unor regimuri pe care toată lumea le aştepta să fie prăbuşite. Fără acest ferment extern, indiferent cîtă revoltă s-ar fi putut face în România, şi o spun cu propria răspundere, şi am argumente, dar pe care nu le putem aminti.
06:11 Sorin Oprea: Înseamnă că visurile…
06:12 Mircea Todoran: Vă rog domnule Chiticaru.
06:13 Sorin Oprea: Înseamnă că visurile şi ţelurile noastre, crezul nostru… Mai bine ne împuşcau.
06:18 Tudorin Burlacu: Deci stai un pic, te rog frumos.
06:20 Sorin Oprea: Nu ştiu, crezurile noastre. Ceea ce am simţit noi.
06:22 Tudorin Burlacu: Am o singură observaţie. O singură intervenţie. Deci, noi vrem, o dată la 15 ani, la 100 de ani să aflăm adevărul? Sau continuăm să facem regii stil Sergiu Nicolaescu şi poveşti despre revoluţie?
06:34 Mircea Todoran: Spunea domn’ Chiticaru chiar despre acest lucru.
06:35 Tudorin Burlacu: Nu, astea iară-s regii, ce-or făcut ăia.
06:37 Constantin Chiticaru: Nu regii.
06:38 Tudorin Burlacu: Dom’le, noi vrem să ştim exact. O confirmat, corect, iară vrea să facă regii şi poveşti. Vrem să ştim odată ce-o fost aici. Ţara asta vrea să ştie odată ce s-a întîmplat la Timişoara.
06:47 Mircea Todoran: Sînt de acord cu dumneavoastră.
06:48 Tudorin Burlacu: Deci numai un pic. Îmi dai voie, te rog să termin? Te rog, că n-am întrerupt nici eu…
06:50 Mircea Todoran: Vă rog.
06:51 Tudorin Burlacu: …pe nimeni. Deci vrem să ştim, să spunem ţării întregi cu ocazia aceasta aniversară, că în restul anului tot timpul vedem că sînt activaţi tot foştii activişti de partid. La Păunescu [Adrian Păunescu avea pe atunci o emisiune televizată] sînt toate fosilele comuniste care n-au demnitatea care a avut-o Dincă [Ion Dincă, membru C.P.Ex. care şi-a exprimat regretul pentru faptele sale din decembrie 1989 şi nu a mai revenit asupra acestui regret], să nu iasă, să se retragă, şi în continuare doresc să distrugă ţara cum au distrus-o pînă acuma. Iar măgăreaţa? Cade pe noi, care am făcut revoluţia. Nu pe ăştia care în loc să se retragă, să lase partidele tinerilor, noile partide la suprafaţă, ne distrug în continuare.
07:29 Constantin Chiticaru: Totuşi…
07:30 Tudorin Burlacu: Deci de ce nu spunem adevărul şi lucrurilor pe nume? Deci aveam acuma aici nişte oameni. Să ne folosim de dînşii. Punem întrebări scurte, unde noi nu sîntem lămuriţi. Unde noi nu sîntem lămuriţi, dacă pot să intervină dînşii. Sau le punem întrebări directe. Nu vrem să aflăm regii. Dînsul, colegul meu a scris o carte. Are…
07:48 Mircea Todoran: Domnu’ Mioc, chiar asta voiam, să-l lăsăm.
07:50 Tudorin Burlacu: Pînă nu, pînă nu stabilim o metodologie sau problemele, pînă nu stabilim problemele de formă, nu putem să aflăm problemele de fond.
07:58 Mircea Todoran: Domnu’ Mioc.
07:59 Tudorin Burlacu: Eu cred că intenţionat problemele de fond sînt ascunse şi tergiversate.

(va urma)

• revoluţia română din 1989