Venirea la putere a lui Mihai Gorbaciov în RSS Moldovenească a dus la o oarecare democratizare a vieţii politice, îngăduindu-se criticarea conducerii de partid şi de stat. Fenomenul nu a fost brusc, ci s-a dezvoltat în timp. Întregul aparat de stat era format de persoane promovate în funcţii în epoca brejnevistă, doar treptat a început Gorbaciov să mai înlocuiască din reprezentanţii vechii gărzi. În 1989 au avut loc primele alegeri pentru Sovietul Suprem al URSS de după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Au fost nişte alegeri parţial libere, anume în unele circumscripţii (dar nu peste tot!) au putut fi înregistraţi candidaţi care se opuneau candidaţilor oficiali ai Partidului Comunist. Nu existau însă partide politice de opoziţie înregistrate oficial, dar existau mişcări politice neoficiale care aveau proprii candidaţi, chiar dacă în buletinele de vot nu figurau numele acestor mişcări politice. La vremea aceea în RSS Moldovenească era încă la putere garda veche brejnevistă, abia în noiembrie 1989 (după mişcările de stradă în care s-a dat foc la clădirea ministerului de interne – linc) avînd loc izbînda gorbaciovismului (linc).
În RSS Moldovenească era în toi dezbaterea cu privire la atribuirea statutul de limbă de stat pentru limba „moldovenească”, recunoaşterea identităţii acesteia cu limba română şi revenirea la alfabetul latin. Partidul Comunist al Moldovei iniţial respinsese aceste revendicări, dar apoi lăsase deschisă uşa pentru negocieri, alcătuind o comisie care în final le acceptase. Rămînea însă problema felului cum ar arăta concret legea despre limba de stat, fiind foarte posibilă o lege care să declare „moldoveneasca” ca limbă de stat dar ca un fel de titlu onorific, fără ca practic să se schimbe ceva.
Săptămînalul „Literatura şi Arta” şi Uniunea Scriitorilor îndemnaseră populaţia să voteze în alegeri pe acei candidaţi care se arătaseră favorabili decretării limbii de stat şi alfabetului latin, fiind important ca respectivele cereri să aibe susţinători şi în Sovietul Suprem de la Moscova. În numărul din 6 aprilie 1989 al săptămînalului sînt prezentate rezultatele alegerilor, consemnîndu-se cu satisfacţie alegerea a 7 scriitori moldoveni ca deputaţi în Sovietul Suprem de la Moscova. Săptămînalul publică şi o „Scrisoare către alegători” a respectivilor scriitori, în care aceştia spun:
Noi, scriitorii-deputaţi, ecsprimăm cordiale mulţumiri tuturor celor care au fost alături de noi cu gîndul şi sufletul pe tot parcursul campaniei electorale.
Numai suflecîndu-ne mînecile, numai prin fapte concrete ne vom putea mişca înainte; ne aşteaptă zile de muncă intensă spre a realiza ceea ce ne-am propus cu multă hotărîre. Vom lupta în continuare pentru a reinstaura în viaţa socială adevărul, pentru a ne însănătoşi conştiinţa, pămîntul, natura, limba, cultura.
Mulţumindu-vă, dragi concetăţeni, Vă chemăm la eforturi comune în vederea susţinerii nobilelor idealuri ale înnoirii.
Ion Druţă, Ion Constantin Ciobanu, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion Hadîrcă, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi
Acelaşi număr al revistei publică şi Comunicatul oficial despre rezultatul alegerilor. Găsim aici lista celor care fuseseră aleşi în Sovietul Suprem de la Moscova din partea RSS Moldoveneşti. Este de remarcat că nu numai candidaţii susţinuţi de „Literatura şi Arta” fuseseră aleşi, ci şi principalii şefi de partid (primul secretar Simion Grosu, al doilea secretar Viaceslav Pşenicinicov, preşedintele Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti Alecsandr Mocanu, primministrul RSS Moldoveneşti Ivan Calin) ori candidaţi care par propuşi de la Moscova (mareşalul Ahromeev, generalii-colonei Morozov şi Osipov). Nu am informaţii exacte, dar cum în 15 din cele 43 de circumscripţii electorale nu a existat decît un singur candidat, bănuiesc că anume şefii principali de partid au fost printre cei fără contracandidat.
Urmăream pe vremea aceea presa sovietică moldovenească şi nu-mi amintesc de vreun articol în care să se pomenească de vreun contracandidat al principalilor şefi ai Partidului Comunist din RSS Moldovenească.
Alţi deputaţi aleşi cu acest prilej care se arătaseră activi în mişcarea naţională moldovenească dar nu făceau parte din Uniunea Scriitorilor erau Anton Grăjdieru şi Eugen (Evghenii) Doga – acesta din urmă compozitor cu faimă în întreaga Uniune Sovietică.
Comunicat al comisiilor electorale de circumscripţie pentru alegerile de deputaţi ai poporului ai Uniunii RSS în RSS Moldovenească
La alegerile de deputaţi ai poporului ai Uniunii RSS, care au avut loc în republică la 26 martie 1989, au participat 2.557.681 de oameni, sau 90,58 procente din toţi alegătorii.
În cele 43 de circumscripţii electorale (11 teritoriale şi 32 naţional-teritoriale) au candidat 71 de candidaţi pentru alegerile de deputaţi ai poporului, inclusiv în 28 de circumscripţii cîte doi candidaţi şi în 15 – cîte un candidat.
În trei circumscripţii electorale teritoriale (nr. 695 Chişinău – Lenin, nr. 696 Chişinău – Octombrie, nr. 705 Ungheni) şi trei circumscripţii electorale naţional-teritoriale (nr. 259 Chişinău – Octombrie, nr. 264 Briceni, nr. 273 Cutuzov) nici unul dintre candidaţii pentru alegerile de deputaţi n-a întrunit mai mult de jumătate din voturile alegătorilor care au participat la votare şi în aceste circumscripţii deputaţi n-au fost aleşi.
În conformitate cu Legea cu privire la alegeri aici nu mai tîrziu decît peste două luni alegerile se vor repeta. Hotărîrea cu privire la desfăşurarea lor va fi adoptată de către Comisia electorală centrală.
Deputaţi ai poporului ai Uniunii RSS au fost aleşi:
În circumscripţiile electorale teritoriale:
Nr. 697 Bălţi – Ahromeev Serghei Fiodorovici, consilier al preşedintelui Sovietului Suprem al Uniunii RSS, mareşal al Uniunii Sovietice.
Nr. 698 Bender – Osipov Vladimir Vasilievici, general-colonel.
Nr. 699 Edineţ – Grossu Semion Cuzmici, primul secretar al C.C. al P.C. al Moldovei.
Nr. 700 Cahul – Pşenicinicov Viaceslav Constantinovici, secretar al doilea al C.C. al P.C. al Moldovei.
Nr. 701 Cotovschii – Mocanu Alecsandr Alecsandrovici, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti
Nr. 702 Rîbniţa – Catrinici Vasili Antonovici, conducător de brigadă în colhozul „50 let Octiabria”, raionul Şoldăneşti.
Nr. 703 Soroca – Snegur Mircea Ivanovici, secretar al C.C. al P.C. al Moldovei.
Nr. 704 Tiraspol – Morozov Ivan Sergheevici, general-colonel, comandantul districtului militar Odesa.
În circumscripţiile electorale naţional-teritoriale
Nr. 257 Chişinău-Lenin – Moşneaga Timofei Vasilievici, medic principal la spitalul clinic republican.
Nr. 258 Chişinău-Dnestrovsc – Cimpoi Mihail Ilici, secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească.
Nr. 260 Chişinău-Sovetic – Russu Gheorghii Sergheevici, medic principal la centrul de cercetări ştiinţifice în domeniul ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului.
Nr. 261 Chişinău-Frunze – Vieru Grigorii Pavlovici, poet.
Nr. 262 Bălţi – Cosarciuc Valerii Petrovici, tehnolog principal la AP „Moldselmaş” din Bălţi.
Nr. 263 Bender – Costişin Nicolai Anatolievici, lăcătuş-asamblor la uzina „Pribor” din Bender.
Nr. 265 Drochia – Druţă Ion Panteleevici, scriitor.
Nr. 266 Dubăsari – Canarovscaia Ana Matveevna, economist principal în sovhozul-fabrică „Dzerjinschi”, raionul Dubăsari.
Nr. 267 Edineţ – Cebanu David Parfionovici, mecanic de macara autopropulsată la asociaţia colhoznică de construcţii nr. 1 din Edineţ.
Nr. 268 Cahul – Platon Semion Ivanovici, preşedintele comitetului eczecutiv al Sovietului orăşenesc Cahul de deputaţi ai poporului.
Nr. 269 Călăraşi – Hadîrcă Ion Dimitrievici, secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească.
Nr. 270 Căuşani – Ghidirim Gheorghii Petrovici, şef de catedră la Institutul de medicină din Chişinău.
Nr. 271 Comrat – Grozdev Stepan Vasilievici, prim-secretar al comitetului raional Comrat al P.C. al Moldovei.
Nr. 272 Cotovschii – Cebotari Valerii Pavlovici, preşedintele asociaţiei intergospodăreşti de construcţii nr. 1 din Cotovschii.
Nr. 274 Lazovsc – Jdanov Alecsandr Gherghevici, prim secretar al comitetului raional Lazovsc al P.C. al Moldovei.
Nr. 275 Anenii Noi – Calin Ivan Petrovici, preşedintele Consiliului de miniştri ai RSS Moldoveneşti.
Nr. 276 Orhei -Dabija (Ciobanu) Nicolai Trofimovici, redactorul şef al săptămînalului „Literatura şi Arta”.
Nr. 277 Rezina – Matcovschi Dumitru Leontevici, redactorul şef al revistei „Nistru”.
Nr. 278 Rîbniţa – Palagniuc Boris Timofeevici, directorul sovhozului avicol pentru creşterea păsărilor de prăsilă „A 60-a aniversare a Uniunii RSS”, raionul Rîbniţa.
Nr. 279 Rîşcani – Dumbravan Mihail Gheorghevici, preşedintele colhozului „Chirov”, raionul Rîşcani.
Nr. 280 Slobozia – Russu Ion Nicolaevici, prim secretar al comitetului raional Slobozia al P.C. al Moldovei.
Nr. 281 Soroca – Sîrghii Afanasii Alecseevici, directorul sovhozului „Dumbrăviţa”, raionul Soroca.
Nr. 282 Străşeni – Andreev Hristofor Grigorievici, inspector principal pentru colectările de produse agricole la asociaţia cooperatistă agroindustrială raională din Străşeni.
Nr. 283 Tiraspol – Diacenco Alecsandr Nicolaevici, şeful combinatului pentru construirea de case din Tiraspol.
Nr. 284 Ungheni – Gorincioi Vitalii Vasilievici, preşedintele colhozului „Lenin”, raionul Ungheni.
Nr. 285 Făleşti – Braghiş Dmitrii Petrovici, prim secretar al C.C. al UTCL din Moldova.
Nr. 286 Floreşti – Grăjdieru Anton Gavrilovici, redactorul gazetei „Învăţămîntul Public”.
Nr. 287 Ceadîr-Lunga – Paşalî Mihail Constantinovici, preşedinte al asociaţiei cooperatiste agroindustriale raionale din Ceadîr-Lunga.
Nr. 288 Cimişlia – Doga Evghenii Dmitrievici, locţiitor al preşedintelui comitetului de conducere al Uniunii compozitorilor din RSS Moldovenească.
Mai citeşte alte articole din presa sovietică moldovenească la pagina RSS Moldovenească 1988-1990.
Blogul lui Marius Mioc 