În revista „22” domnul Mădălin Hodor publică articolul „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu și Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor securității” (linc), în care dezvăluie un document găsit în arhiva CNSAS, anume un „tabel cuprinzînd colaboratorii care sînt în legătura unității noastre” aparținînd UM 0255, unitate din cadrul securității care se ocupa de urmărirea emigrației românești.
În tabel apar nume cunoscute, precum proaspăt alesul președinte al Academiei Ioan Aurel Pop, ziaristul Cornel Nistorescu (care conduce acum „Cotidianul”, unde popularizează scrierile lui Alex Mihai Stoenescu – se pare că se aplică principiul „dacă cineva e fost colaborator al securității, nu contează cîte dovezi ale incompetenței sale există, el trebuie promovat”), colegii domnului Hodor din Consiliul Științific al Institutului Revoluției (linc) Ioan Chiper și Dan Berindei, foști parlamentari precum Ion Coja sau Ștefan Cazimir și mulți alții.
Este bine venit demersul domnului Hodor de a scoate la iveală diferite documente din arhiva CNSAS, totuși interpretarea lor nu trebuie făcută grăbit. Prezența numelui președintelui Academiei într-o listă a Securității cu 200 de persoane nu este o dovadă că acesta a colaborat cu Securitatea.
În 2009 CNSAS l-a verificat pe domnul Ioan Aurel Pop, și a concluzionat, prin Adeverința nr. 2689, disponibilă pe saitul instituției (linc): „Nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii, cu privire la domnul POP Ioan Aurel”.
Singurul lucru dovedit e că securitatea l-a inclus pe Ioan Aurel Pop pe o listă, dar în dreptul numelui său există adnotarea „Nu”. E nelămurit cine a făcut acea adnotare și cu ce scop, dar o interpretare logică ar fi că Securitatea a considerat că în cazul domnului Pop (spre deosebire de alte cazuri unde nu apar asemenea adnotări) nu se impune colaborarea cu domnia sa, posibil pentru că nu prezenta încredere.
În practica CNSAS au fost situații în care s-a dat verdictul că cineva nu este colaborator al securității chiar și cînd s-au găsit note informative date de respectivele persoane, chiar și cînd persoanele respective au avut nume conspirativ cu care își semnau informațiile și chiar în unele situații cînd persoanele au fost plătite de securitate. Acest lucru rezultă din prevederile art. 2 lit. b) din OUG 24/2008 conform căreia nu e destul ca cineva să fi scris note informative pentru securitate pentru a fi considerat, în înțelesul legii, colaborator al securității, ci respectivele note trebuie să fi denunțat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Totodată, notele nu trebuie să fi fost scrise în cadrul unei anchete care vizau însăși persoana care a dat notele. Acesta e motivul pentru care persoane care au dat către Securitate note inofensive, în care nu dezvăluiau nici o atitudine potrivnică regimului totalitar, precum Marian Munteanu (linc) sau William Totok (linc), nu au fost declarați de CNSAS colaboratori ai securității.
În cazurile sus-amintite ale lui Marian Munteanu și William Totok, adeverințele CNSAS, chiar dacă concluzionează că acestora nu li se poate atribui calitatea de lucrători sau colaboratori ai securității, descriu conținutul notelor informative date de aceștia. În cazul adeverinței emisă pentru Ioan Aurel Pop nu se descrie nimic. Concluzia mea e că nu s-a găsit nici o notă informativă, nici măcar una inofensivă, pe care Ioan Aurel Pop s-o fi dat securității. Prezența numelui său pe acel tabel al unei unități a securității poate avea legătură cu niște planuri pe care Securitatea și le-a făcut la un moment dat cu privire la domnia sa, planuri care au fost însă abandonate, cum sugerează și adnotarea „Nu” din dreptul numelui său.
Mai citește:
– William Totok a dat securităţii note informative sub nume conspirativ, dar nu este considerat colaborator al securităţii
– Constatarea CNSAS referitoare la Marian Munteanu
– Curtea de Apel București: Informațiile furnizate de Gelu Voican Voiculescu securității nu îndeplinesc cumulativ condițiile de denunțare de activități potrivnice regimului și de a urmări îngrădirea drepturilor omului
Blogul lui Marius Mioc 
Un gând despre „Președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, și relațiile sale cu Securitatea”