Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, și relațiile sale cu Securitatea aprilie 13, 2018


În revista „22” domnul Mădălin Hodor publică articolul „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu și Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor securității” (linc), în care dezvăluie un document găsit în arhiva CNSAS, anume un „tabel cuprinzînd colaboratorii care sînt în legătura unității noastre” aparținînd UM 0255, unitate din cadrul securității care se ocupa de urmărirea emigrației românești.

În tabel apar nume cunoscute, precum proaspăt alesul președinte al Academiei Ioan Aurel Pop, ziaristul Cornel Nistorescu (care conduce acum „Cotidianul”, unde popularizează scrierile lui Alex Mihai Stoenescu – se pare că se aplică principiul „dacă cineva e fost colaborator al securității, nu contează cîte dovezi ale incompetenței sale există, el trebuie promovat”), colegii domnului Hodor din Consiliul Științific al Institutului Revoluției (linc) Ioan Chiper și Dan Berindei, foști parlamentari precum Ion Coja sau Ștefan Cazimir și mulți alții.

Este bine venit demersul domnului Hodor de a scoate la iveală diferite documente din arhiva CNSAS, totuși interpretarea lor nu trebuie făcută grăbit. Prezența numelui președintelui Academiei într-o listă a Securității cu 200 de persoane nu este o dovadă că acesta a colaborat cu Securitatea.

În 2009 CNSAS l-a verificat pe domnul Ioan Aurel Pop, și a concluzionat, prin Adeverința nr. 2689, disponibilă pe saitul instituției (linc): „Nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii, cu privire la domnul POP Ioan Aurel”. (more…)

 

Idei îngrijorătoare pentru libertatea de exprimare la Adunarea Parlamentară NATO noiembrie 6, 2017

Filed under: politica mondială,politica românească,Statul Maximal — mariusmioc @ 12:01 am
Tags: , ,

După cum anunță revista „22” (linc), la adunarea parlamentară a NATO desfășurată luna trecută în București s-a adoptat, cu unanimitate de voturi, o rezoluție referitoare la „transformarea informației în armă”. În cadrul rezoluției se vorbește despre primejdia reprezentată de internet și de rețelele de socializare, prin care se răspîndesc știri false și „păreri radicale”. Rusia ori organizații teroriste folosesc tehnologia informației în scopuri proprii, mai observa Jane Cordy, cea care a alcătuit rezoluția care a fost votată. (more…)

 

Drept la replică refuzat de revista „22”. Atunci cînd domnul Hodor nu se referă strict la documente săvîrșește unele inexactități octombrie 18, 2017


În urma articolului „Adio, bătrîne asasin” (linc) a lui Mădălin Hodor, publicat în revista „22”, articol în care sînt pomenit, am cerut revistei „22” un drept la replică. Am făcut aceasta după ce am văzut că revista a acordat drept la replică lui Grigore Cartianu (linc). Cererea de drept la replică am trimis-o prin e-mail în 5 octombrie. Pînă azi văd că nu s-a publicat. Se pare că pentru revista „22” numai Grigore Cartianu merită drept la replică.

Public acum aici dreptul de replică trimis către revista „22”. (more…)

 

Mădălin Hodor dezvăluie agenda generalului de securitate Ștefan Alexie octombrie 9, 2017


În revista „22”, în continuarea articolului „Adio, bătrîne asasin” (linc) la care m-am mai referit, istoricul Mădălin Hodor publică facsimile după agenda generalului de securitate Ștefan Alexie, în care acesta a notat ordine care au fost date în timpul revoluției. Facsimilele sînt publicate în articolul „Din nou despre Iulian Vlad. Faza pe documente (linc). Redau și eu aceste facsimile, considerîndu-le de interes pentru cititori.

(more…)

 

Mădălin Hodor: În agenda de serviciu a generalului Ștefan Alexie sînt notate ordinele generalului Iulian Vlad. După ședința C.P.Ex. acesta a ordonat „Se lichidează radical!”… La Timișoara trebuie „să se facă liniște într-o oră” octombrie 5, 2017


Istoricul Mădălin Hodor, consilier superior în cadrul Direcției de Investigații a CNSAS, publică în revista „22” articolul „Adio, bătrîne asasin!” (linc) consacrat recent răposatului Iulian Vlad, fost șef al Securității Statului. În acest articol domnul Hodor face dezvăluiri interesante cu privire la ordinele date în timpul revoluției de generalul Vlad, consemnate în agenda personală a generalului Ștefan Alexie, membru în conducerea Departamentului Securității Statului. Citez din articolul lui Hodor:

Ți-am urmărit lucrătura „fină“, ţi-am contabilizat victimele. Ce-ar fi să le spunem şi lor, acestor prieteni ai tăi, care te ridică astăzi în slăvi, acum, că am ajuns la final, câte ceva despre adevărata ta faţă? Ce-ar fi să începem cu ziua de 17 decembrie 1989? Mai ţii minte ce ai ordonat atunci? Ai dat următorul ordin:

„Se lichidează radical!“ (more…)

 

Un atac la adresa libertății de exprimare: Propunerea unei legi de incriminare a negării revoluției din 1989 decembrie 23, 2016


Domnul Adrian Niculescu, membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române (linc), totodată conferențiar la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (S.N.S.P.A.), lansează în revista „22” un apel către noul parlament al României (linc) în care cere o lege care să condamne negarea revoluției din 1989 după modelul legilor care interzic negarea holocaustului și a genocidului împotriva armenilor. Redau respectivul apel: (more…)

 

Revista „22”: Traseul profesional a lui Trosca nu se intersectează deloc cu cel al generalului Militaru februarie 11, 2016


Mădălin Hodor, consilier superior în cadrul Direcției de Investigații a CNSAS, publică în revista „22” un articol intitulat „Asasinarea“ lui Trosca (I) Misterele uslașilor uciși la Revoluție (linc). Articolul este o raritate în presa dîmbovițeană prin faptul că încearcă să lămurească eventuala vinovăție a generalului Militaru în moartea uslașilor conduși de Trosca lîngă sediul M.Ap.N. în decembrie 1989, nu reluînd speculațiile la modă ci făcînd investigații în arhive. Concluzia autorului este următoarea:

Militaru vs. Trosca. Un conflict inventat?

Dacă în privinţa dovezilor colaborării lui Ni­colae Militaru cu KGB/GRU, ca motiv al îndepărtării sale din Armată, lucrurile sînt obscure, în privinţa carierei lui Gheor­ghe Trosca la Direcţia a IV-a, din punctul meu de vedere, ele sînt cît se poate de clare. (more…)