Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Chişinău, aprilie 1989. „Zorii restructurării abia-abia mijesc în Moldova” aprilie 12, 2018


În săptămînalul „Literatura şi Arta” din 20 aprilie 1989 găsim un articol al Ninei Josu legată de evenimentele din Chişinăul acelor vremi. Mijloacele folosite de conducere împotriva mişcării naţionale cuprindeau „mustrări pe linie de partid lui D. Matcovschi, N. Dabija, I. Hadîrcă, A. Blanovschi”. Procuratura republicii începuse şi anchete pentru participare la mitinguri neaprobate, dar asemenea anchete puteau avea ca rezultat maxim o amendă ori închisoare pe termen scurt. Dar fără gloanţe şi trimiteri în Siberia, mişcarea naţională nu a putut fi oprită.

Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat explicații ale mele.

Cîteva gînduri pe marginea unei citaţii
sau care e adevăratul motiv că un poet e invitat pentru a depune mărturii? (more…)

 

Chişinău, martie 1989: Uniunea Scriitorilor îngrijorată de „accentuarea ameninţătoare a disensiunilor interetnice” martie 30, 2015


LA300389Săptămînalul Uniunii Scriitorilor de la Chişinău, „Literatura şi Arta”, publica în 30 martie 1989 o „Adresare către cetăţenii din Moldova Sovietică” a Uniunii Scriitorilor. O reproduc aici pentru a înlesni înţelegerea atmosferei existentă în URSS-ul gorbaciovist în perioada premergătoare revoluţiei române din 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt inserate comentarii actuale ale mele.

Adresare către cetăţenii din Moldova Sovietică

În legătură cu accentuarea ameninţătoare a disensiunilor interetnice de pe teritoriul Moldoveni Sovietice, Uniunea Scriitorilor din Moldova se adresează populaţiei din republică pentru a-şi ecsplica poziţiile asupra unor chestiuni ce trezesc o deosebită îngrijorare.

1. Uniunea Scriitorilor din Moldova îi consideră pe toţi cetăţenii ce locuiesc în prezent pe teritoriul republicii, indiferent de apartenenţa lor naţională, drept cetăţeni egali [poziţie diferită de cea din Ţările Baltice, unde după independenţă persoanele care-şi stabiliseră traiul în regiune în perioada sovietică numai cu anumite condiţii au putut primi cetăţenie], ea nu împărtăşeşte nici un fel de intenţii ostile faţă de nimeni, nu pune problema transmutării cu forţa a nimănui şi nu cheamă organizaţiile neoficiale să aplice violenţa împotriva cetăţenilor de orice naţionalitate. (more…)