4 cărţi noi despre revoluţie

Am greşit ieri cînd, luîndu-mă după „Renaşterea Bănăţeană”, am scris pe blog că la sediul Uniunii Scriitorilor din Timişoara se va lansa volumul „Cărţile revoluţiei”. Nu există nici un volum cu titlul „Cărţile revoluţiei”, dar au fost lansate 4 cărţi despre revoluţie, editate de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara.

La prezentarea cărţilor a vorbit criticul literar Cornel Ungureanu, din partea Uniunii Scriitorilor (gazda evenimentului). Viorel Marineasa a remarcat campania de falsificare a istoriei la care trebuie să se dea replică; a exemplificat cu nişte afirmaţii ale lui Catherine Durandin, care ar fi scris (n-am reţinut unde) că manifestul Frontului Democratic Român din Timişoara a fost redactat în română, maghiară, germană şi „… rusă” (cu puncte-punctele incluse) cînd de fapt a fost tipărit (şi) în sîrbă, fiindcă există minoritate sîrbă în Timişoara. Durandin probabil a văzut litere chirilice şi, habarnistă cum e, a crezut că e vorba de limba rusă. Alte aberaţii marca Durandin ar cuprinde prezenţa la Timişoara a unor grupuri de manifestanţi care vorbeau româneşte cu accent basarabean. Alex Mihai Stoenescu a fost pomenit de asemenea, cu titulatura pe care i-a dat-o Neculai Constantin Munteanu – „cel mai scîrbos informator al securităţii” (linc).

„Născuţi în lanţuri” se cheamă cartea coordonată de Lucian Vasile Szabo care analizează reflectarea revoluţiei de la Timişoara în presa locală, naţională şi internaţională.

Procurorul pensionar Romeo Bălan, care a fost implicat direct în cercetările din dosarele revoluţiei de la Timişoara, a scris cartea „Victimele revoluţiei. Timişoara 1989”, în care povesteşte lucruri aflate în activitatea pe care a depus-o în funcţia oficială pe care a deţinut-o. „Victimele represiunii”, „Ştergerea urmelor”, „Identificarea victimelor incinerate”, „Victimele după 22 decembrie”, „Diversiunea” sînt titlurile capitolelor din cartea procurorului Bălan.

Gino Rado, vicepreşedinte al asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”, semnează volumul „Incursiune în istoricul instituţiilor participante la reprimarea revoluţiei române din 1989. Timişoara – decembrie 1989”. Găsim în volum amănunte din istoria Partidului Comunist Român, Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv acte normative care erau valabile în decembrie 1989.

Cu acelaşi prilej s-a lansat şi numărul 2/2011 (numărul 9 general) al revistei „M’89” – buletin ştiinţific şi de informare editat de asociaţia „Memorialul Revoluţiei”.

Găsim în revistă articole de Lucian Vasile Szabo, Cristina Tudor, Cornel Florin Seracin, Dumitru Tomoni, Regele Mihai I (discurs în parlament), Adina Hornea Abruda, Simona Mocioalcă, Gino Rado, Liza Kratochwill, Loredana Tănasie. Pe lista colaboratorilor de pe penultima pagină văd că am fost trecut şi eu, dar n-am contribuit cu nimic la acest număr (mai sînt şi alţii în aceeaşi situaţie; am impresia că lista colaboratorilor cuprinde şi pe cei care au contribuit la numere mai vechi ale revistei). Remarc diversificarea activităţii asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”, care organizează şi o „cupă a eroilor neamului la minifotbal”, despre desfăşurarea căreia aflăm din revistă (cîştigători: Şcoala Generală nr. 21 „Vicenţiu Babeş” la categoria gimnaziu şi Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu” la categoria liceu).

Cărţile editate de „Memorialul Revoluţiei” nu se găsesc în librării. Pot fi procurate de la sediul asociaţiei.

• cărţi
• revoluţia română din 1989