Sentinţa de primă instanţă a revoluţiei din Caransebeş

Procesul revoluţiei din Caransebeş a fost destul de întortocheat. Rechizitoriul procuraturii l-am prezentat deja (linc). A urmat sentinţa 27 din 14 iulie 1990 în care se cerea restituirea dosarului la procuratură pentru completarea cercetărilor (linc), sentinţă atacată cu recurs de procuratură (linc). Recursul a fost admis şi cauza trimisă spre rejudecare la prima instanţă (linc).

La rejudecare în primă instanţă, Tribunalul Militar Extraordinar Caraş Severin a dat sentinţa pe care o prezint mai jos. Facsimilul sentinţei îl puteţi vedea pe celălalt sait al meu, documente1989 (linc). Redau această hotărîre care cred că descrie cel mai bine situaţia de fapt din timpul revoluţiei din Caransebeş, cu menţiunea că aprecierea juridică a situaţiei s-a schimbat în urma unui recurs în anulare, care a dus la achitarea inculpaţilor pe motiv de legitimă apărare. În viitor voi prezenta şi hotărîrea de la recursul în anulare.

ROMÂNIA
TRIBUNALUL MILITAR EXTRAORDINAR CARAŞ SEVERIN
REŞIŢA

SENTINŢA PENALĂ NR. 13
Şedinţa publică din 2 aprilie 1991, ţinută la Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa

PREŞEDINTE: Ciulei Gheorghe – vicepreşedinte al tribunalului jud. Caraş Severin
JUDECĂTOR: Purcăriţă Tra[n]dafir – preşedinte de secţie
MEMBRII: Gontolea Vasile – maior, Bogdan Alexandru – maior, Fierascu Virgil – căpitan
PROCUROR: Cosneanu Gheorghe – procuror militar
GREFIER: Albu Silvia

Revoluţia din Caransebeş – rechizitoriul Procuraturii

Actualizare 10 februarie 2013: Pentru a vedea facsimilul rechizitoriului Procuraturii, vedeţi articolul Rechizitoriul Procuraturii despre revoluţia din Caransebeş (linc).

Despre revoluţia din Caransebeş m-am mai referit pe acest blog, cînd am publicat scrisoare inculpatului Gheorghe Roşeţ trimisă în 1991 revistei securiste „Europa”. Vezi: Roşeţ de la Caransebeş, martorul care confirmă invazia turiştilor sovietici din 1989.

Pentru o imagine completă a evenimentelor din acest oraş public şi rechizitoriul procuraturii, prin care au fost trimişi în judecată cei care au deschis focul asupra populaţiei din Caransebeş, în frunte cu comandantul miliţiei Gheorghe Roşeţ. Textul l-am preluat din cartea „Bun venit, libertate!” de Mihail Rădulescu, editura Dalami, Caransebeş 2009. Remarc că numele principalului inculpat conform cărţii amintite este Roseti, nu Roşeţ cum a apărut în revista „Europa” şi mai apoi în multe alte surse. Nu cunosc care e variantă e corectă. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat în text comentarii şi adăugiri proprii, iar cu litere îngroşate între paranteze drepte am inserat nişte sub-titluri care să înlesnească parcurgerea textului.

PROCURATURA ROMÂNIEI
PROCURATURA MILITARĂ TIMIŞOARA
Dosar nr. 23/P/90

Roşeţ de la Caransebeş, martorul care confirmă invazia turiştilor sovietici din 1989

„În faţa Comisiei Senatoriale [de cercetare a evenimentelor din Decembrie 1989], Iulian Vlad, şeful Securităţii în 1989, povestea un incident petrecut la Caransebeş, în zilele Revoluţiei: „La căpitanul Ruşeţ, şef de miliţie la Caransebeş, au venit în acele zile trei cetăţeni sovietici cu o maşină. Au spus că au lovit-o şi că le trebuie hîrtie, ca să poată circula. Cei de acolo au încercat să le mai ceară explicaţii, iar unul dintre sovietici le-a spus: «Hai, colega, că sîntem şi noi militari, ca dumneata!»”, explicau Mihai Voinea şi Cristian Delcea în articolul „Adevărul redeschide dosarele revoluţiei: Turiştii sovietici de la Valea Rea” (linc) de pe saitul adevarul.ro din 28 februarie 2010.

Declaraţia lui Ruşeţ, preluată indirect prin Iulian Vlad, este considerată de ziarul „Adevărul” una din dovezile privind invazia de turişti sovietici care ar fi năvălit România în decembrie 1989, şi care nu erau simpli turişti ci agenţi KGB. Dovada – chiar unul dintre ei i-ar fi spus lui Ruşeţ că e militar.

Cine este acest domn Ruşeţ? O aflăm din revista „Europa” nr. 20/1991, revistă care lua apărarea absolut tuturor celor care, în prima parte a anilor ’90, erau arestaţi pentru participare la crimele din decembrie 1989. Şeful acestei reviste – Ilie Neacşu – a devenit mai apoi parlamentar PRM. Alături de „România Mare”, revista „Europa” era cunoscută pentru simpatiile făţişe pentru regimul Ceauşescu şi pentru toţi slujitorii acestuia, indiferent dacă sînt din securitate, armată sau nomenclatura de partid.

„Dau publicităţii scrisoarea ofiţerului Roşeţ Gheorghe, fost şef al Miliţiei oraşului Caransebeş, în prezent arestat, purtat prin tribunale împreună cu subordonaţii săi. Nu fac nici un fel de precizare. Îmi fac însă datoria de credinţă faţă de profesia de ziarist, pusă în slujba adevărului şi a poporului român”, scria Angela Băcescu, redactoare la revista „Europa”. Hai să dăm şi noi publicităţii această scrisoare.

Scrisoare către poporul român din penitenciarul din Timişoara
Ziua cea mai neagră a oamenilor de la organele M.I. din Caransebeş