Etichetă: Petru Izdrescu

Duba cu arestaţi din 22 decembrie 1989

IMG_0320_ordinNuta_dubaÎn cărţile în care mi-am povestit propria implicare în revoluţie („Falsificatorii istoriei”, „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei”, iar mai recent în Revoluţia română explicată pentru to(n)ţi – linc şi „Libertate te iubim, ori învingem ori murim!” – linc) am arătat că în 22 decembrie 1989 am evadat dintr-o dubă de miliţie care se îndrepta spre marginea oraşului. În revista „Expres”, domnul lt-col. Petre Izdrescu, şeful Procuraturii Militare Timiş, explica: „În 22 decembrie 1989 Macri a transmis prin brigada de grăniceri ordinul ca unitatea din Foeni, localitate aflată la graniţa cu Iugoslavia, să fie prevenită despre sosirea unei dube cu 16 persoane, care trebuie lăsate să treacă granţia. Cine erau aceste 16 persoane? În data de 20 decembrie, sub presiunea maselor, fuseseră eliberaţi arestaţii, cu excepţia acestora şaisprezece, pe care generalul Macri, conform planului elaborat anterior împreună cu dictatoarea, îi destinase aruncării peste graniţă, pentru ca ulterior dispariţiile de persoană (să ne amintim de cadavrele incinerate despre care lumea nu ştia încă nimic) să poată fi trecute pe lista celor fugiţi (…) Contrar ordinului primit, grănicerii au întărit paza, decişi să nu permită nimănui, în acele zile tulburi, să treacă. Duba nici n-a mai ajuns la Foeni, subofiţerii susţin că ei au eliberat pe drum arestaţii, iar aceştia spun că ei au sărit din autodubă” (Brînduşa Armanca – „Schimbarea măştilor a fost meseria lor de o viaţă”, interviu cu procurorul şef al procuraturii Militare Timiş, în revista „Expres” din 13 aprilie 1990). Citește în continuare „Duba cu arestaţi din 22 decembrie 1989”

Numărul arestaţilor din revoluţia din Timişoara

img_0005O adeverinţă emisă în 1994 la cererea mea de Parchetul Militar Timişoara către asociaţia „17 Decembrie”, sub semnătura procurorului militar Petru Izdrescu, spune că la Timişoara, „în perioada 16-22 decembrie 1989 au fost reţinute 978 persoane, din care 944 în penitenciarul Timişoara, 33 în arestul M.I. şi 1 persoană în arestul garnizoanei Timişoara”.

IMG_0298_PenitenciarRetinutiÎn acelaşi timp, o altă adeverinţă emisă de Penitenciarul Timişoara în 23 ianuarie 1990, cu semnătura comandantului Nicuţă Negru, depusă la dosarul „procesului celor 25” al revoluţiei din Timişoara, spune că au fost (numai la penitenciar) 845 arestaţi din care 713 bărbaţi şi 132 femei. Se mai precizează că unui număr de 550 arestaţi li s-au reţinut obiecte de valoare şi bani, lista respectivelor persoane fiind înaintată procuraturii, în timp ce lista completă a arestaţilor fusese preluată de delegaţii Inspectoratului General al Miliţiei şi n-a mai fost restituită penitenciarului. Citește în continuare „Numărul arestaţilor din revoluţia din Timişoara”

NUP-ul dat de Procuratura Militară Timişoara la plîngerea mea

Imediat după revoluţia din 1989 am făcut la Procuratura Militară Timişoara o plîngere legată de bătăile la care fusesem supus în timpul anchetei. Mi-am scos şi certificat medico-legal ca să dovedesc acestea.

Printr-o rezoluţie nedatată, procurorul militar Petru Izdrescu, care conducea pe atunci Procuratura Militară Timişoara, a dat NUP la plîngerea mea. „Soluţia nu se comunică reclamantului” a precizat domnia sa. Mi s-a comunicat soluţia abia acum, în 2012, cînd am cerut copii după actele din dosarul meu, dar ştiam că plîngerea n-a avut nici o urmare, deşi fusesem chemat la procuratură pentru confruntare cu unul dintre cei pe care-l identificasem că m-a bătut – locotenent major Filipescu Ioan. Acesta apare şi pe lista celor pe a căror arme s-au găsit urme de funingine la controlul făcut în ianuarie 1990 (linc). Reproduc mai jos rezoluţia respectivă. Cînd a fost copiată la xerox, la marginea paginii unele litere n-au mai ieşit la copie. Completez cu paranteze drepte ceea ce deduc că era scris în porţiunile lipsă din copie, iar cu paranteze drepte între litere cursive adaug comentarii ale mele.

Procuratura Militară Timişoara
Dosar 619/P/1989

REZOLUŢIE

Maior de justiţie Izdrescu Petru, procuror şef la Pr[ocura]tura Militară Timişoara.

Examinînd dosarul penal cu nr. de mai sus privind pl[înge]rea lui MIOC MARIUS, domiciliat în Timişoara str. […] jud. Timiş împotriva lt. major FILIPESCU ION de la Poliţia jude[ţului] Timiş pentru săvîrşirea infracţiunii de purtare abuzivă p.p. […] al. 2 [de fapt plîngerea era împotriva tuturor celor care m-au bătut, din care am putut să identific două persoane, una fiind Filipescu; n-am precizat în plîngere încadrarea juridică, această încadrare fiind făcută de procuror şi îngăduind aplicarea decretului de amnistie dat de Ion Iliescu în ianuarie 1990]

CONSTAT

Numitul MIOC MARIUS în plîngerea înaintată arată că [în] seara zilei de 16.12.1989 în timp ce se afla în zona Gării de [Nord] a fost reţinut de doi lucrători de poliţie şi transportat la s[ediul] Poliţiei judeţene de pe strada „Leontin Sălăjan” [azi Take Ionescu]. Atît în timpul transportului cît şi pe timpul cît se afla în sediul Inspector[atului] Judeţean arată că a fost bătut de lucrători de poliţie, pe care [nu îi] cunoaşte. Citește în continuare „NUP-ul dat de Procuratura Militară Timişoara la plîngerea mea”

Revoluţia din Caransebeş – rechizitoriul Procuraturii

Actualizare 10 februarie 2013: Pentru a vedea facsimilul rechizitoriului Procuraturii, vedeţi articolul Rechizitoriul Procuraturii despre revoluţia din Caransebeş (linc).

Despre revoluţia din Caransebeş m-am mai referit pe acest blog, cînd am publicat scrisoare inculpatului Gheorghe Roşeţ trimisă în 1991 revistei securiste „Europa”. Vezi: Roşeţ de la Caransebeş, martorul care confirmă invazia turiştilor sovietici din 1989.

Pentru o imagine completă a evenimentelor din acest oraş public şi rechizitoriul procuraturii, prin care au fost trimişi în judecată cei care au deschis focul asupra populaţiei din Caransebeş, în frunte cu comandantul miliţiei Gheorghe Roşeţ. Textul l-am preluat din cartea „Bun venit, libertate!” de Mihail Rădulescu, editura Dalami, Caransebeş 2009. Remarc că numele principalului inculpat conform cărţii amintite este Roseti, nu Roşeţ cum a apărut în revista „Europa” şi mai apoi în multe alte surse. Nu cunosc care e variantă e corectă. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat în text comentarii şi adăugiri proprii, iar cu litere îngroşate între paranteze drepte am inserat nişte sub-titluri care să înlesnească parcurgerea textului.

PROCURATURA ROMÂNIEI
PROCURATURA MILITARĂ TIMIŞOARA
Dosar nr. 23/P/90 Citește în continuare „Revoluţia din Caransebeş – rechizitoriul Procuraturii”