Locotenent-colonel Silviu Popescu, căpitan Valerian Stan şi colonel Nicolae Durac despre formarea CADA

Locotenent-colonel Silviu Popescu, subminător al puterii de stat cu patalama eliberată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Fotografiat aici cu sufletul chinuit de dorul de Ţară, preferînd totuşi meleagurile apusene puşcăriilor Patriei.

Domnul locotenent-colonel în rezervă Silviu Octavian Popescu este un subminător al puterii de stat cu acte în regulă. După mineriada din 1991 care l-a răsturnat pe Petre Roman, a fost osîndit la 5 ani de puşcărie, alături de şeful minerilor Miron Cozma, pentru infracţiunea de instigare la subminarea puterii de stat prin participaţie improprie. Spre deosebire de Cozma nu a stat la puşcărie fiindcă a părăsit ţara. În 2007 Silviu Popescu se afla pe pagina de internet a poliţiei române, la rubrica „most wanted” (linc), alături de nume vestite precum Ommar Hayssam, Nicolae Popa, Gregorian Bivolaru şi Severin Tcaciuc. Între timp a fost scos de pe pagina aia, semn că poliţia română nu mai acordă respectul cuvenit celor care, în 1991, au pus umărul la răsturnarea guvernării feseniste.

Azi domnul Popescu este pensionar, supărat că statul român nu îi plăteşte pensie pentru anii lucraţi în România, şi şi-a exprimat dorinţa de a colabora cu „blogul lui Marius Mioc” în problemele legate de istoria anilor 1989-1991. L-am sfătuit să îşi creeze propriul sait pe internet, ceea ce a şi făcut. Pe adresa http://popescusilviucada.wordpress.com puteţi găsi mai multe articole ale domnului Silviu Octavian Popescu referitoare la perioada respectivă. Prezint mai jos un articol în care domnul Popescu vorbeşte despre înfiinţarea Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA). Am verificat informaţiile cu ajutorul colonelului (r) Nicolae Durac, fost membru CADA (ca şi Silviu Popescu, trecut în rezervă în 1990 de fostul ministru Victor Stănculescu; spre deosebire de domnul Popescu a izbutit prin instanţă să obţină reîncadrarea în armată). Domnul Durac nu este de acord cu unele afirmaţii ale domnului Popescu. După articolul lui Silviu Popescu prezint şi observaţiile domnului Nicolae Durac. Totodată, mai adaug şi un fragment din cele scrise de Valerian Stan în lucrarea „Istoric CADA şi ADM”, pentru a avea o imagine completă a acestor evenimente. Diferenţele de viziune asupra felului cum s-a format CADA dintre Popescu, Durac şi Stan sînt, cred eu, fireşti, datorită subiectivismului fiecăruia şi a informaţiilor diferite la care au avut acces fiecare din aceşti domni.

Silviu Octavian Popescu: Formarea CADA

Dialog CADA – Gelu Voican (10). 500 de studenţi de la Academia Tehnică Militară sînt în piaţă, 23 fac greva foamei (video)

Continuarea dialogului din 12 februarie 1990 dintre ofiţerii Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA) şi viceprimministrul Gelu Voican Voiculescu, reprezentant al preşedintelui Ion Iliescu.

În această parte o pondere mare o au intervenţiile studenţilor de la Academia Tehnică Militară, care declanşaseră şi ei un protest în aceeaşi perioadă cu începutul mişcării CADA, şi care au intrat şi ei la discuţiile cu Gelu Voican. Reamintesc faptul că la începutul discuţiei locotenent-colonelul Şurcu amintise că mişcarea CADA nu are legătură cu protestul studenţilor-militari (linc).

Vezi şi primele părţi ale acestui dialog:
– Lista de revendicări a CADA
– În rîndul armatei sînt uscături, oameni care au tras în populaţie. Se ajunge la situaţia din perioada 17-19, cînd s-au vînat familii de cadre
– Cînd a început să se spargă vitrinele, cu fiecare vitrină care cădea, cădea şi o părticică din noi, de spaimă
– Cu revoluţia am pactizat noi, cei care am fost piept în piept. Dar nu au pactizat comandanţii noştri care se erijează în revoluţionari
– Terorişti n-au fost atît de mulţi cît a fost război psihologic. Ne-am împuşcat noi între noi şi aşa am omorît populaţie nevinovată
– De ce nu se spune că securitatea şi miliţia au avut tancuri şi că ei au călcat lumea?
– Generalul Militaru este un om a cărui merite sînt incontestabile
– Mihai Chiţac este o persoană extrem de săritoare şi receptivă la interesele naţiunii
– Cunoaşteţi existenţa dosarelor Corbu 1 şi Corbu 2?

Transcriere înregistrare: