Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Radio Europa Liberă, emisiunea „Actualitatea românească” din 19 decembrie 1989 (audio) Octombrie 22, 2009


Continui prezentarea reacţiilor mijloacelor de informare în masă din străinătate despre revoluţia română cu înregistrarea emisiunii „Actualitatea românească” a postului de radio Europa liberă din 19 decembrie 1989. Amintesc că la vremea respectivă radio Europa Liberă a fost principala sursă de informare a românilor despre revoluţie, în condiţiile în care regimul Ceauşescu pretindea că nimic deosebit nu se întîmplase (abia în seara de 20 decembrie 1989 a recunoscut Ceauşescu, printr-o cuvîntare televizată – linc, că au existat tulburări la Timişoara). Ca de obicei, intervenţiile mele sînt cu litere cursive între paranteze drepte.

Faceţi clic pentru a asculta emisiunea „Actualitatea românească” din 19 decembrie 1989 a postului de radio Europa Liberă (saitul respectivului post de radio) – 39 minute 58 secunde

Linc de rezervă

Descriere emisiune:
19 decembrie 1989
Ediție specială a emisiunii „Actualitatea românească”.
Moderatori: Emil Hurezeanu, N.C. Munteanu. Participă la program: Nestor Rateș, Monica Lovinescu, William Totok, Șerban Orescu).
Ultimele informații despre evenimentele și demonstrațiile de la Timișoara și din alte orașe al României (rezumatul relatării telefonice a unui martor ocular, om de afaceri din Austria, transmisă în direct de la Timișoara de televiziunea austriacă).
Informații ale agențiilor Tass și Tanjug despre situația tensionată de la București.
Nestor Rateș transmite de la Washington o corespondență despre reacțiile oficiale ale Departamentului de stat și Casei Albe americane.
Mesaj al dramaturgului Eugen Ionescu, transmis de la Paris.
Monica Lovinescu relatează de la Paris despre reacțiile oficialităților franceze. Franța suspendă acordurile economice cu România și va face totul pentru a o pune în carantină, pentru a face să cadă „ultimul bastion comunist din Est”.
Comitetul Universității din Viena a organizat o demonstrație de protest și a dat publicității un Apel-Protest semnat de șefii fracțiunilor parlamentare și rectorii universităților, cerînd, între altele, deschiderea unui dialog cu opoziția, încetarea represiunii și întreruperea relațiilor cu regimul Ceaușescu.
William Totok transmite de la Berlin o relatare despre reacțiile și informațiile transmise de mediile de informare din Germania de răsărit.
O sinteză comentată a evenimentelor făcută de Șerban Orescu.
(Un document sonor păstrat în Arhivele RFE de la Hoover).

Transcriere înregistrare:
00:00 Emil Hurezeanu: Bună seara, la microfon Emil Hurezeanu
00:02 Neculai Constantin Munteanu: Şi Neculai Constantin Munteanu
00:04 Emil Hurezeanu: Stimaţi compatrioţi. Revenim la microfonul acestei emisiuni nocturne, în direct, o emisiune de criză. Şocaţi la rîndul nostru, precum milioane şi milioane de români şi de străini, martori în aceste zile ai unuia din cele mai sălbatice scenarii de represiune în masă cunoscute în Europa după cel de-al doilea război mondial. Evenimentele din România cunosc o evoluţie galopantă şi tragică. Demonstraţiile şi, din nefericire, se pare că şi gravele incidente, continuă la Timişoara dar şi în alte oraşe ale ţării. Întreaga Românie se află la ora unei stări de alarmă generală, extrem de gravă şi îngrijorătoare. Puterea reacţionează în continuare prin represiune, dovedind o iresponsabilitate, o alienare patologică a simţului realităţii, care stîrneşte indignarea, revolta întregii lumi. Oameni politici, şefi de state, de guverne şi parlamente, iată aţi auzit, probabil pentru prima oară în istoria acestui post de radio, tocmai aţi auzit un întreg buletin de ştiri, de ştiri care în mod normal trebuie să reflecte situaţia internaţională la această oră, compus exclusiv din ştiri în legătură şi despre România. Statele occidentale, continui, membre ale Alianţei Atlantice, precum şi statele membre ale Comunităţii Europene, îşi propun, la cererea Casei Albe, între altele, să adopte acţiuni concertate împotriva Bucureştiului. Evenimentele din România ocupă spaţiile cele mai importante în presă, la radio şi televiziune în întreaga lume. Zeci de demonstraţii de protest au loc chiar în aceste ore în zeci de oraşe din toate continentele lumii. Şi Ceauşescu, tiranul, se plimbă în Iran. Acesta este conducătorul României! Un individ căruia istoria iată i-a hărăzit între altele pelerinaje la mormîntul unui aiatolah sîngeros, printr-una din acele stranii potriviri ale sale, în timp ce o întreagă ţară şi un întreg popor cunosc o oră de cruntă oropsire, de îngrozitoare realitate.
02:16 Neculai Constantin Munteanu: Stimaţi ascultători, am pregătit pentru dumneavoastră mai multe corespondenţe, din Geneva, din Tel Aviv, din Roma, din Los Angeles, din Paris, din Washington, din Munchen, din Berlin şi din Munchen.

02:28 Emil Hurezeanu: Stimaţi compatrioţi, înainte de a trece la reflectarea, respectiv la difuzarea celor amintite de colegul Munteanu, aş încerca, vom încerca să aducem la oră informaţiile pe care le deţinem în legătură cu evenimentele în curs de desfăşurare la Timişoara şi în alte oraşe ale ţării. În cursul acestei seri, în urmă cu un ceas, un ceas şi jumătate, am vorbit la telefon cu cineva care venea de la Timişoara. Iată despre ce este vorba: tulburările continuă (cum de altfel s-a confirmat), au fost incidente la întreprinderea Solventul, la fabricile de zahăr şi de ulei, unde se pare că ar fi izbucnit incendii. Au fost incidente la întreprinderea Electromotor. Gara de Nord din Timişoara se pare că a fost devastată. Forţele de intervenţie au folosit în continuare şi în cursul acestei zile armament greu. Sînt mari probleme cu internarea răniţilor în spitalele oraşului, care sînt supraaglomerate. Au fost concentraţi doctori din întreaga zonă. Se pare că mulţi dintre morţi, şi victimele sînt numeroase, nu sînt înmormîntaţi ci arşi imediat. Nu se permite adunarea a mai mult de 2 persoane. Soldaţii cu mitraliere defilează pe străzi. Am fost martorii înmărmuriţi, la ora 22, ora 22 ora României, în faţa micilor ecrane, ai unei relatări, ai unei mărturii zguduitoare transmisă în direct de televiziunea austriacă. S-a stat de vorbă de la Timişoara cu un om de afaceri austriac originar din România, care în această seară, de la Timişoara, a relatat următoarele telefonic: Se pare că sîmbătă armata a refuzat în mai multe rînduri să tragă în demonstranţi [sîmbătă 16 decembrie 1989 nu s-a tras în manifestanţi, dar se pare că nici n-a existat un ordin dat trupelor să tragă. Abia în 17 decembrie va avea loc şedinţa C.P.Ex. care va aproba reprimarea cu foc a manifestaţiilor, şi tot în 17 decembrie va fi dat şi ordinul lui Vasile Milea în acest sens, deasemeni vor sosi la Timişoara grupul de generali trimişi să comande represiunea. În 16 decembrie s-a încercat potolirea manifestanţilor cu bîte, arestări tunuri de apă şi gaze lacrimogene. Lipsa gloanţelor dintre mijloacele folosite împotriva demonstranţilor pare să se datoreze lipsei unei porunci clare în acest sens, şi nu unui refuz al soldaţilor. Trebuie spus însă că au existat încă din 16 decembrie situaţii în care militarii i-au lăsat pe manifestanţi să treacă, fără să se angajeze în lupte cu aceştia]. Soldaţii, potrivit relatărilor acestui martor ocular, repet, au fost înlocuiţi cu trupe aduse din alte părţi ale ţării [Pe 17 decembrie au fost aduse la Timişoara trupe din Arad, Buziaş şi Lugoj]]. Un ofiţer şi doi soldaţi, a continuat interlocutorul postului de televiziune austriac, ar fi fost executaţi pentru că au refuzat să se supună ordinelor [Nu cunosc asemenea cazuri, iar la o întrebare a mea adresată procuraturii militare Timişoara mi s-a spus că nu există cazuri de militari care să fi fost omorîţi în Timişoara înainte de începerea luptei cu teroriştii]. Potrivit acestor relatări, dar care relatări converg şi cu alte mărturii consemnate în această seară, centrul oraşului Timişoara este devastat. Locuitorii nu au apă, nu au curent electric [Îndoielnică afirmaţie. Eram atunci la puşcărie, unde n-am observat vreo problemă cu apa sau curentul electric, şi nici după ce am ieşit de acolo nu mi s-a povestit că ar fi existat o asemenea problemă în oraş; nu exclud ca în anumite zone să fi existat astfel de probleme, întreruperi de curent şi de apă erau frecvente în regimul Ceauşescu şi pe timp de „pace”, dar nu cred că în perioada revoluţiei s-a întîmplat ceva deosebit din acest punct de vedere]. În legătură cu evenimentele de duminică acest domn, care se numeşte Beckman, a folosit cuvîntul „pogrom”. A vorbit de metri cubi de cadavre [cei 73 de morţi din perioada 17-19 decembrie 1989 însemnau într-adevăr cîţiva metri cubi de cadavre], repet, sînt cuvintele lui, care ar fi fost transportate în camioane, victimele fiind îngropate în gropi comune în încercarea de a şterge urmele [Ştergerea urmelor s-a încercat prin transportarea unor cadavre furate de la spitalul judeţean la crematoriul din Bucureşti, nu prin îngropare în gropi comune. Abia în 27 decembrie aveau să mai fie îngropate unele cadavre într-o groapă comună din cimitirul eroilor]]. Cele petrecute la Timişoara, a spus Beckman, sînt de nedescris. Şi acuma urmează o informaţie senzaţională: el a precizat că vorbeşte pe o linie telefonică a securităţii, şi că se află la securitate. Sînt în bîrlogul leului, a spus el [Interesantă această afirmaţie, care nu s-a confirmat după revoluţie, şi nici unul din securiştii inculpaţi în procesul revoluţiei din Timişoara n-a invocat o asemenea întîmplare ca să se dezvinovăţească şi să pretindă că a fost de partea revoluţiei]. Subliniind în repetate rînduri că informaţiile lui provin din sursă absolut sigură. Potrivit lui, numărul victimelor este foarte mare, s-au mai auzit împuşcături şi în cursul după amiezii de astăzi. Aceastea sînt ultimele relatări care, repet, se bazează pe mărturii ale unor martori oculari. Ceea ce tocmai am citit era mărturia unui interlocutor al postului de televiziune austriac aflat la Timişoara în cursul acestei seri. Primim informaţii de asemenea şi de la Bucureşti. Aţi ascultat şi în buletinul de ştiri, tensiunea este deosebit de încordată, este şi informaţia agenţiei TASS, a agenţiei Tanjug. Şi aicea se pare că au fost incidente la depourile CFR din Calea Griviţei, sîmbătă, dar şi la uzinele „23 August”. O stare de tensiune în mod evident domneşte la Bucureşti, avînd în vedere că aeroportul Otopeni, gările oraşului, sînt împînzite de reprezentanţi ai forţelor de ordine şi intens controlate. Şi acum cred că putem trece, dacă Neculai Constantin Munteanu nu-şi propune cumva să, nu. Nu, vom reveni asupra informaţiilor, pentru că tocmai am ascultat, deci de la ora fixă pînă la şi zece buletinul de ştiri, vom reveni cu un rezumat extins al informaţiilor către sfîrşitul emisiunii, în aşa fel încît, ca informaţiile noastră să fie cît mai bine împărţite şi echilibrate în cursul emisiunii. Avem, cum spunea Neculai Constantin Munteanu, mai multe convorbiri programate. Vom vedea dacă ne reuşesc toate. Îl vom solicita acum pe colegul Rateş la Washington, ca să ne vorbească despre cîteva reacţii americane. Bună seara Nestor Rateş, să începem ca şi ieri cu reacţia guvernului american. Înţelegem că la Washington s-au făcut din nou declaraţii oficiale cu privire la România.
07:28 Nestor Rateş: Da, au fost făcute astăzi declaraţii noi, care se disting prin următoarele caracteristici: ele au emanat, de astă dată, atît de la Departamentul de Stat, ca cele de ieri, ca şi de la Casa Albă, unde ele au fost făcute în numele preşedintelui Bush însuşi. Conţinutul declaraţiilor a fost esenţialmente acelaşi. Tonul şi limbajul acestor declaraţii au fost mai severe decît ieri, în fine continuă să reflecte însă absenţa unor informaţii bogate şi total sigure despre ceea ce s-a întîmplat ori se întîmplă. Declaraţiile oficiale conţin patru elemente principale. Unu, anunţă că doi diplomaţi de la ambasada Statelor Unite de la Bucureşti au plecat la Timişoara pentru a lua cunoştiinţă la faţa locului de cele întîmplate şi de situaţia actuală [Prezenţa unor funcţionari ai ambasadei americane la Timişoara în decembrie 1989 a fost invocată ca dovadă a „complotului” în care ar fi fost implicaţi americanii pentru a-l răsturna pe Ceauşescu. Vedem însă că trimiterea acestor funcţionari s-a făcut cu scop de informare şi s-a anunţat oficial întregii prese, doar pentru mass-media românească postrevoluţionară această prezenţă constituie o dezvăluire senzaţională care confirmă nu ştiu ce scenarii]. Ei nu s-au întors încă şi nu şi-au făcut cunoscute constatările. Doi, după ce îşi vor prezenta raportul, ambasadorul american la Bucureşti, domnul Alan Green, va decide sub ce formă să prezinte protestul ţării sale guvernului român. S-a precizat că va fi un protest redactat în termenii cei mai severi. Trei, Statele Unite se consultă cu aliaţii lor din NATO şi din Comunitatea Economică Europeană, pentru a elabora o atitudine comună faţă de evenimentele din România. Şi patru, este în curs o examinare a relaţiilor bilaterale româno-americane, pentru a determina ce alte măsuri s-ar mai putea lua. Departamentul de Stat a mai apreciat că aceste relaţii s-au deteriorat serios după încetarea clauzei naţiunii cele mai favorizate. De pildă, comerţul bilateral s-a redus la jumătate din cît era, însumînd acum doar circa 300 de milioane de dolari anual, în ambele direcţii. Ca o concluzie generală, declaraţia de astăzi a guvernului american cere guvernului român să pună capăt politicii sale revoltătoare şi să permită cetăţenilor ţării să-şi exercite drepturile lor umane fundamentale.
10:09 Emil Hurezeanu: În materie de informaţii propriu-zise, ai putut obţine ceva nou din surse oficiale americane?
10:16 Nestor Rateş: Nu, nici măcar confirmarea sau infirmarea unor informaţii primite din alte surse. De pildă, Departamentul de Stat tot nu este încă în măsură să confirme sau să infirme ştirile privitoare la morţi şi răniţi [era deja 19 decembrie, două zile după ce se înregistraseră morţi la Timişoara, şi americanii tot nu ştiau nimic sigur!]. Dar e de presupus că cei doi diplomaţi americani care vizitează acum vor culege la faţa locului informaţii mai precise. Bineînţeles, dacă vor fi lăsaţi s-o facă fără interferenţa securităţii, care-i desigur un mare semn de întrebare.
10:52 Emil Hurezeanu: Nestor Rateş, ce interpretări se dau ultimelor evenimente din România în cercurile oficiale, ca şi în cele ale comentatorilor şi experţilor americani?
11:01 Nestor Rateş: Cea mai comună interpretare este că poate a venit şi rîndul României să cunoască o schimbare. Se vehiculează destul de mult teoria dominoului, împrumutată din anii ’60, cînd se referea la Asia de Sud-Est. Se spunea atunci că dacă ar cădea Vietnamul în mîna comuniştilor, toate celelalte ţări din regiune ar trece şi ele sub control comunist, asemenea unui şir de pietre de domino în care dacă una cade toate celelalte o urmează. Teoria dominoului nu prea s-a dovedit valabilă în Asia de Sud-Est, dar mulţi experţi o văd materializîndu-se în Europa răsăriteană. Interesantă argumentarea profesorului Charles Gati, un respectat expert în probleme est-europene, care este citat astăzi de ziarul New York Times [prezentat deja pe acest blog], ar fi spus că îi va fi imposibil lui Ceauşescu să păstreze un regim stalinist, cînd chiar şi regimurile brejneviste s-au prăbuşit în jurul său. Contrastul şocant între efervescenţa din restul Europei răsăritene şi stagnarea din România frapează de mai mult timp publicul american. Iată că şi românii se mişcă acum şi o fac nu sub atmosfera de chermeză din alte ţări ci sub bătaia gloanţelor, împotriva unui regim care, singur în Europa, se înverşunează cu tancurile şi elicopterele împotriva propriei populaţii. E şi aici un contrast, nu? Unul care stîrneşte de astă dată admiraţie.
13:02 Emil Hurezeanu: Admiraţie? Stîrneşte indignarea şi revolta întregii lumi. E clar, regimul Ceauşescu nu pare să fie înclinat să cedeze fără violenţă.
13:11 Nestor Rateş: Printre observaţiile ce se fac aici este şi aceea că este greu de imaginat că schimbarea în România se va produce paşnic, ca în celelalte ţări. Găsim această idee aici cel puţin în două ziare, anume New York Times şi Wall Street Journal.
13:32 Emil Hurezeanu: Pentru că vorbim de presă, Nestor Rateş, cît de mare este interesul manifestat de presa americană faţă de evenimentele din ţară?
13:40 Nestor Rateş: Foarte mare, aş zice. Interesul pe care ultimele evenimente îl provoacă aici este ilustrat de amploarea şi proeminenţa relatărilor publicate în ziare sau transmise la televiziune. Pentru majoritatea cotidienelor, acestea au fost evenimente de pagina întîi, demne chiar de manşeta ziarului. Şi la televiziune relatările despre România deschid adesea programele de ştiri. Din păcate, nu există imagini din Timişoara şi ilustrarea informaţiilor pe micul ecran se face nu rareori cu secvenţe de film în care apare Ceauşescu, fie la aeroport, fie la sosirea sa la Teheran.
14:31 Emil Hurezeanu: Şi acum o ultimă întrebare, Nestor Rateş. Există o comunitate românească numeroasă în Statele Unite. Cum a reacţionat la ultimele evenimente?
14:41 Nestor Rateş: Nu-ţi pot da un răspuns complet, pentru că nu am fost în măsură să culeg informaţii de pretutindeni. Judecînd după reacţia românilor americani din Washington, s-ar zice că aceste evenimente i-au scos pe mulţi din apatie şi din indiferenţă. Telefonul meu sună în orice caz fără încetare. Români şi nu numai români, care se interesau de puţine ori de altceva în afara preocupărilor lor familiare sau de afaceri ori de situaţia de aici, vor să ştie ce se întîmplă în ţară. Îşi manifestă emoţia şi trăiesc puternic sentimentul solidarităţii. Peste mai puţin de două ore are loc o demonstraţie în faţa ambasadei României la Washington. Ieri a fost o demonstraţie cu participare remarcabilă la New York.
15:39 Emil Hurezeanu: Da, îţi mulţumim, Nestor Rateş, pentru această discuţie. Am vorbit deseori în emisiunile noastre, se vorbeşte mereu despre aşa-zisele ştiri confirmate sau conflictuale, sau încă neconfirmate. Ce se întîmplă? Faptul că la această oră, atîtea guverne occidentale îşi exprimă în mod categoric indignarea, cerînd chiar sancţiuni politice împotriva regimului Ceauşescu, indignarea în legătură cu evenimentele din România, confirmă, ca să spun aşa, un grad ridicat de credibilitate a informaţiilor care ne parvin din România. Deci cred că este cazul ca din acest moment informaţiile care ne parvin din România să se bucure de o credibilitate din ce în ce mai mare. Aţi auzit reacţiile americane, reacţiile oficiale, în buletinele de ştiri s-a vorbit şi de reacţiile oficiale sovietice. Ministrul de externe Şevardnadze, care vizitează Bruxeles-ul, şi-a exprimat profundul regret pentru evenimentele din România. Agenţia TASS vorbea de starea deosebit de încordată de la Bucureşti. Neculai Constantin Munteanu are o altă informaţie, de la Moscova, de asemenea foarte importantă.
16:58 Neculai Constantin Munteanu: Într-adevăr, astăzi după amiază, telejurnalul de la ora 17,30 al televiziunii sovietice a transmis un reportaj despre situaţia din România. S-au comunicat absolut toate informaţiile existente la această oră, sau pînă la acea oră, despre masacrul de la Timişoara. Pe fondul unor imagini de arhivă sinistre şi cenuşii, imagini ale mizeriei din România, a putut fi observat portretul lui Nicolae Ceauşescu. Acest domn preşedinte, spunea comentatorul sovietic, se plimbă în Iran în timp ce în România domneşte dezastrul şi sînt reprimaţi cu sălbăticie aceia care n-au făcut decît să-şi ceară drepturile fundamentale. Potrivit opiniilor unor colegi sovietici specializaţi în relaţiile est-vest şi observatori atenţi ai scenei sovietice, inclusiv ai felului în care mediile de informare sovietice relatează în general despre evenimente şi şefi de state din străinătate, comentariul din această după amiază despre România şi Ceauşescu este fără precedent prin virulenţa analizei, prin tonul extrem de critic folosit în ceea ce-l priveşte pe Ceauşescu. Sînt şi alte informaţii din ţările vecine, din ţările socialiste, deosebit de aspre la adresa regimului Ceauşescu. Astfel, ministerul de externe cehoslovac şi-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la actualele evenimente din oraşul Timişoara. Într-o declaraţie dată publicităţii azi, se afirmă că Cehoslovacia protestează în mod ferm împotriva folosirii armatei şi miliţiei împotriva demonstranţilor.
18:40 Emil Hurezeanu: Astăzi la prînz seimul polonez, parlamentul de la Varşovia, a votat în unanimitate o moţiune de protest. Toţi deputaţii polonezi s-au ridicat în picioare pentru un minut, pentru a păstra un minut de reculegere în memoria victimelor de la Timişoara. Foarte important, în cursul acestei seri, s-a încheiat aici, în Germania federală, congresul Partidului Social Democrat, unul dintre cele mai importante partide politice din Germania Federală. La sfîrşitul acestui congres preşedintele Vogel şi-a exprimat indignarea în legătură cu felul în care în România decurg evenimentele şi toţi participanţii la congres au păstrat, în încheierea congresului, un minut de reculegere în memoria victimelor din România.
19:22 Neculai Constantin Munteanu: Revenind la ţările socialiste, Bulgaria, vecina noastră de la sud de Dunăre, pînă mai ieri Bulgaria lui Todor Jivkov, Bulgaria, aşadar, a protestat oficial pe lîngă Bucureşti pentru ordinul de a închide graniţa româno-bulgară. Potrivit postului de radio Sofia, a fost exprimată profunda îngrijorare a Bulgariei faţă de această acţiune unilaterală. Radio Sofia a relatat deasemeni că traficul aerian cu Bucureştiul a fost suspendat, fiind permisă intrarea pe calea aerului doar a diplomaţilor şi studenţilor, precum şi a călătorilor aflaţi în tranzit şi care au bilete rezervate. Postul de radio bulgar informase că cetăţenii bulgari şi de alte naţionalităţi sînt trataţi cu violenţă în România. S-a precizat că astfel de incidente s-au petrecut la Giurgiu, înainte ca bulgarilor şi celorlalţi străini să li se permită să treacă podul peste Dunăre la Ruse, în Bulgaria. S-a mai anuţat că podul de la frontieră continuă să fie blocat de grăniceri care permit doar trecerea călătorilor, autobuzelor şi camioanelor care se află în trecere prin România. Acestora însă li se interzice strict să se oprească pe teritoriul românesc. În fine, ministerul de externe bulgar a recomandat cetăţenilor ţării să amîne călătoriile în România pînă cînd regimul de la Bucureşti nu va clarifica schimbările privind procedura de intrare în ţară. S-a precizat că în ultimile zile mii de cetăţeni bulgari au fost împiedicaţi să intre în România.
20:51 Emil Hurezeanu: Rămînem la Sofia. În faţa ambasadei R.S.R. din capitala Bulgariei a avut loc o demonstraţie de protest împotriva reprimării brutale a demonstranţilor de la Timişoara. Corespondentul nostru relatează că o declaraţie în acest sens, cuprinzînd circa 250 de semnături, a fost prezentată la ambasadă. Potrivit agenţiei oficiale de ştiri BTA, participanţii la demonstraţie purtau pancarte pe care scria „Opriţi vărsarea de sînge din România!” şi „Dictatura din România, o ruşine pentru Europa!”.
21:20 Neculai Constantin Munteanu: Din Iugoslavia vecină s-a anunţat că studenţii iugoslavi la medicină care au studiat la medicină şi care au lucrat sau au studiat la Timişoara, au relatat că numărul victimelor ciocnirilor dintre demonstranţi şi miliţie este mai ridicat decît s-a anunţat pînă la ora actuală. Însă nici o cifră nu e confirmată.
21:37 Emil Hurezeanu: Există deci numeroase proteste oficiale. Nu le-am epuizat pe toate acum. Vom mai reveni. Avem şi un mesaj mai deosebit. Neculai Constantin Munteanu.
21:48 Neculai Constantin Munteanu: Este vorba de mesajul dramaturgului Eugen Ionescu, care se adresează tuturor ascultătorilor postului de radio Europa Liberă.
21:55 Eugen Ionescu (înregistrare): Trăiască România Mare, liberă, independentă! Sînt cu voi toţi, sînt departe, dar sufletul meu suferă alături de voi. Vă doresc izbîndă, pe care sînt convins că pîn’ la urmă o să aveţi. Nu se poate să nu se moaie inima lui Gorbacev şi nu să se încălzească inima Americii şi a oamenilor de stat din Europa! Să trăiţi. Bătrîn (?) sînt alături de voi.
22:45 Emil Hurezeanu: L-aţi ascultat pe compatriotul nostru Eugen Ionescu, unul din marii dramaturgi ai lumii, membru al Academiei Franceze. Tot de la Paris avem acum o convorbire telefonică cu Monica Lovinescu. O rugăm să ne vorbească despre reacţiile oficiale îndeosebi înregistrate astăzi, în cursul serii, în capitala Franţei.
23:06 Monica Lovinescu: În Franţa reacţiile guvernamentale încep să fie pe măsura indignării generale care se exprimă şi în presă, în mass media, în faţa a ceea ce se numeşte aicea măcelul represiunii de la Bucureşti. Ambasadorul României a fost convocat acum două ore şi jumătate la Ministerul de Externe francez pentru a i se spune că guvernul francez condamnă extrem de sever represiunea din România. Consilierii lui Roland Dumas consideră că relaţiile cu România sînt practic nule, şi după cum se anunţa pe canalul al 5-lea al televiziunii franceze la jurnalul de la ora opt seara, deşi nu mai există nici un motiv, şi, aşa cu se anunţa pe canalul al 5-lea al televiziunii franceze la jurnalul de la ora opt seara, nu mai există deci nici un motiv, cităm, de a mai avea contacte cu reprezentanţii români. Franţa suspendă, ca şi cei unsprezece parteneri ai săi din Comunitatea Europeană, acordurile economice cu România şi va face totul pentru a pune în carantină. Comentariul canalului de televiziune: toate ţările din apus şi din răsărit sînt astăzi de acord să facă să cadă, cităm, „ultimul bastion stalinist din est”. Acelaşi canal de televiziune a făcut ca în fiecare seară la o întrebare un sondaj, este un sondaj public şi de data asta a întrebat dacă trebuie comunitatea internaţională să intervină în România. După primele cinci minute de emisiune răspunsul a fost da, cu 84%, un cifru absolut record, aşa cum constata comentatorul de pe canalul cinci. Pe acelaşi canal cinci s-au dat iarăşi manifestaţiile din faţa ambasadei române, care continuă, vom continua după cum am anunţat aseară, non-stop. Se anunţă şi alte manifestaţii, dintre care joi seara la şase jumătate, Operation „Villages”, Operaţia „Sate” organizează o manifestaţie cu lumînări în faţa ambasadei, şi va fi neîntreruptă, neîntrerupt şirul manifestaţiilor. În orice caz, rareori de cînd ascult radio, televiziunea, ziarele din păcate sînt în grevă, distribuţia lor, am văzut o atare emoţie la comentatori şi la toate reacţiile şi la nivel oficial. Aici Monica Lovinescu, Paris.
26:02 Emil Hurezeanu: Da, mulţumim Monica Lovinescu. Au loc demonstraţii, aşa cum relatam. Astăzi de exemplu, 19 decembrie după amiaza a avut loc la Viena, în faţa ambasadei române din Prinz Eugen strasse, o adunare de solidaritate cu demonstranţii de la Timişoara şi Arad [la Arad nu începuse încă manifestaţia la momentul difuzării acestei emisiuni; abia în 21 decembrie avea să înceapă], cu participare amplă, demonstraţie organizată de către comitetul universităţii, la care au luat parte primarul general al Vienei, doctorul Ţilc (?), Federaţia Internaţională Helsinki pentru drepturile omului şi reprezentanţi ai tuturor partidelor.
26:33 Neculai Constantin Munteanu: Această adunare a adresat un protest guvernului de la Bucureşti, în care se spune că, avînd în vedere evenimentele desfăşurate în ultimele zile în România, subsemnaţii cerem să transmiteţi guvernului de la Bucureşti următoarele cereri:
26:48 Emil Hurezeanu: Oprirea masacrului. Retragerea imediată a forţelor de intervenţie ale armatei.
26:53 Neculai Constantin Munteanu: Ordonarea anulării oricăror alte intervenţii ale forţelor armate şi ale securităţii.
26:58 Emil Hurezeanu: Deschiderea imediată a dialogului cu opoziţia.
27:02 Neculai Constantin Munteanu: Organizarea de alegeri libere în vederea instaurării unei societăţi pluraliste şi democratice.
27:09 Emil Hurezeanu: Această, acest protest, remis ambasadorului pentru guvernul de la Bucureşti este semnat de şefii fracţiunilor parlamentare ai tuturor partidelor politice din Austria, de rectorii universităţilor, de personalităţi ale vieţii politice şi publice din Austria. Semnatarii acestui protest, adresat guvernului român, cer de asemenea guvernului austriac:
27:34 Neculai Constantin Munteanu: Ruperea relaţiilor diplomatice cu statul român.
27:37 Emil Hurezeanu: Sancţiuni economice împotriva statului român.
27:39 Neculai Constantin Munteanu: Rechemarea ambasadorului austriac de la Bucureşti.
27:42 Emil Hurezeanu: Remiterea unui protest guvernului de la Bucureşti prin intermediul ambasadei R.S.R. la Viena.
27:46 Neculai Constantin Munteanu: Iniţiative ale ministrului de externe a Austriei în vederea convocării unei reuniuni extraordinare a conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa.
27:56 Emil Hurezeanu: Participanţii la reuniunea de la Viena şi toţi semnatarii acestui protest adresat guvernului de la Bucureşti apelează pe această cale la respectarea drepturilor omului şi cer tuturor forţelor democratice să sprijine lupta pentru libertate a poporului român.
28:10 Neculai Constantin Munteanu: În acelaşi timp, sîntem informaţi că la Londra, ambasadorul român în capitala britanică, Stan Soare, aşa îl cheamă, a fost convocat la Ministerul de Externe unde i-a fost înmînată o notă de protest în care se afirmă că reprimarea demonstranţilor reprezintă o violare flagrantă a angajamentelor luate de România în cadrul acordurilor de la Helsinki şi Viena referitoare la drepturile omului. Ministerul de Externe britanic a îndemnat Uniunea Sovietică să urmeze exemplul Occidentului, condamnînd atitudinea autorităţilor române, ceea ce între timp ştim că s-a şi întîmplat, pentru că Şevardnadze s-a pronunţat foarte critic faţă de ceea ce se întîmplă în România la ora actuală.
28:51 Emil Hurezeanu: Ni se face semn în acest moment din cabina de transmisie, avem legătura cu Berlinul. Totok la telefon.
28:56 William Totok: Mijloacele de informare din Republica Democrată Germană au informat în cursul zilei de ieri şi de azi opinia publică est-germană despre evenimentele dramatice din România. Atît televiziunea cît şi posturile de radio au relatat amănunţit despre demonstraţiile de protest din Timişoara, despre închiderea ermetică a oraşelor Arad şi Timişoara, cît şi despre numeroasele victime din timpul ciocnirilor violente între forţele securităţii, ale armatei şi miliţiei. Sub titlul „Intervenţii violente în timpul protestelor din România”, cotidianul Berliner Zeitung de azi relatează că numeroşi tineri ar fi fost bătuţi de către trupele de securitate, că poliţia ar fi intervenit cu aruncătoare de apă şi că mulţimea a scandat lozinci anticeauşiste, dînd foc unor portrete şi cărţi ale lui Nicolae Ceauşescu. Articolul citat se bazează pe o depeşă a agenţiei est-germane ADN, care mai afirmă că oraşul Timişoara ar fi fost închis ermetic. Aseară, din Berlinul răsăritean s-a aflat că participanţii grupurilor şi partidelor politice adunaţi în jurul mesei rotunde, revoltaţi de ştirile alarmante din România, au adoptat o declaraţie prin care se condamnă intervenţia brutală a securităţii. Participanţii, afirmă televiziunea est-germană, şi-au declarat solidaritatea cu poporul român oprimat. Azi dimineaţă, posturile de radio din Republica Democrată Germană, relatau despre o acţiune spontană de protest în faţa ambasadei române din Berlinul de est, unde aseară s-au adunat zeci de oameni, organizînd o pază memorială. Reamintim ascultătorilor noştri că organizarea unei astfel de demonstraţii a fost hotărîtă la 10 decembrie, cu prilejul demonstraţiei dedicate zilei drepturilor omului, însă pentru data de 6 ianuarie. De acum înainte est-germanii se vor aduna zilnic în faţa ambasadei române din Berlin. La demonstraţiile tradiţionale de luni seara de la Leipzig, ieri, mulţi manifestanţi au purtat pancarte cu inscripţii anticeauşiste, de solidaritate cu poporul român, de condamnare a sălbăticiilor şi barbariei poliţieneşti la Timişoara. Posturile de radio din RDG au citat în cursul zilei de azi, o depeşă a agenţiei iugoslave tanjug, în care se afirmă faptul că la Timişoara au existat victime în timpul ciocnirilor între poliţie şi manifestanţi. Totodată, radiodifuziunea est-germană a citat surse bine informate, potrivit cărora acţiunile de protest s-ar fi extins şi asupra altor localităţi din ţară. Potrivit aceloraşi surse, în marile oraşe ale României s-ar afla unităţi masive ale miliţiei şi ale securităţii. Totodată, mijloacele de informare în masă din RDG susţin că în cursul zilei de ieri, de azi, la Timişoara ar mai fi avut loc ciocniri sporadice cu forţele poliţieneşti, care ieri au continuat să facă uz de arme de foc. Şi corespondentul televiziunii est-berlineze la Sofia a relatat în cadrul telejurnalului de astă seară, la orele 19,30, despre o continuare a tulburărilor de la Timişoara în timpul zilei de ieri şi de azi. Citînd pe un student grec, care studiază în oraşul de pe Bega, şi care a relatat de numeroşi morţi şi răniţi pe care i-a văzut duminică. Televiziunea est-germană mai relatează despre tensiuni, şi chiar ciocniri, ce ar fi avut loc la Braşov, oraş în care de asemenea, supravegherea a fost intensificată în ultimele zile. Se mai relatează şi despre faptul că oficiul de turism est-german a fost informat de către oficiul de turism din România că toate călătoriile turistice spre ţară au fost oprite pe timp nedeterminat. Corespondentul de la Sofia al televiziunii est-berlineze a reprodus şi speculaţia că la Bucureşti ar avea loc în culise lupte pentru putere. Acest corespondent a constatat cu stupefacţie că regimul barbar ceauşist se autotămîiază prin informaţii optimiste pe marginea călătoriei marelui conducător la Teheran, optînd pe de o parte pentru soluţia chineză, pe de altă parte reacţionează cu o izolare totală în ceea ce priveşte politica informaţională corectă şi obiectivă.
33:21 Emil Hurezeanu: Ne apropiem de sfîrşitul emisiunii şi cred că e oportun să ascultăm cîteva concluzii. Îl invit pe Şerban Orăscu să le enunţe.
33:32 Şerban Orescu: Evenimentele de la Timişoara demonstrează, după părerea mea, mai multe lucruri. În primul rînd identitatea de interese dintre români etnici şi maghiari, trăind sub apăsarea aceluiaşi regim detestat. Demonstraţiile de la Timişoara au început ca acţiune de protest pur maghiară în legătură cu persecutarea preotului maghiar Laszlo Tokes, dar au culminat în cursul zilelor de sîmbătă şi duminică ca acţiuni româneşti. Toate încercările regimului Ceauşescu, se poate spune, de a crea în rîndurile românilor o stare de spirit ostilă minorităţii maghiare, au eşuat lamentabil. Poporul român, indiferent de apartenenţa etnică a cetăţenilor săi, a dovedit o dată mai mult la Timişoara, după cum dovedise şi cu doi ani în urmă la Braşov, că este unit în opoziţia împotriva regimului Ceauşescu. în al doilea rînd, evenimentele de la sfîrşitul săptămînii, dovedesc că România este în momentul de faţă un fel de butoi cu pulbere. Gorbaciov a formulat această situaţie prea bine în mesajul trimis recent congresului extraordinar al partidului comunist est-german. Dacă nu se fac reforme la timp, a spus el, regimurile comuniste, aluzie poate şi la cel din România, riscă, citez, o furtună purificatoare. La Timişoara regimul Ceauşescu a putut simţi cum ar putea arăta o furtună purificatoare dacă se întîrzie cu reformele. La 2 ani după Braşov, Timişoara a dovedit cît de puternică este opoziţia împotriva regimului Ceauşescu. Martorii oculari, corespondenţii de presă atestă: tot oraşul se afla pe străzi acum la Timişoara la fel ca la Braşov cu doi ani în urmă. Toate categoriile sociale, oameni de toate vîrstele şi naţionalităţile, au luat parte fie direct, fie prin sprijinul lor moral, la toate acţiunile de protest, acum, ca şi atunci. Afirmaţia regimului, o nouă sfruntată minciună, că în ţară nu există opoziţie, a primit duminică o nouă şi categorică dezminţire. Există nu numai opoziţia celor care cunosc onoarea de a se afla sub arest la domiciliu, dar şi, putem spune, a imensei majorităţi a poporului român. În al patrulea rînd, evenimentele de la Timişoara au dovedit, ca şi în alte state est-europene, rolul cheie al tineretului ca avangardă a naţiunii. Istoria va reţine desigur numele multor tineri care s-au manifestat în acest sens şi la Timişoara, acum antrenînd cu ei masele populare. În al cincilea rînd, demonstraţia de la Timişoara a dovedit cît de necesară este solidarizarea întregii naţiuni în aceste momente cruciale. Pe bună dreptate, şi dînd dovada celui mai înalt spirit civic, manifestanţii au scandat „românii, popor unit!”, iar adresîndu-se uniformaţilor „noi sîntem poporul, voi pe cine apăraţi?” În al şaselea rînd aş spune că evenimentele de la Timişoara au pus odată mai mult în evidenţă incapacitatea regimului de a guverna ţara. Începînd cu brutalitatea dovedită în cazul pastorului Laszlo Tokes, care ar fi putut fi repede aplanat, trecînd la brutalitatea criminală a represiunii de la Timişoara, pentru a ne opri la nemaipomenita măsură de a se închide graniţele, evident pentru a se împiedica aflarea adevărului, toate acestea învederează faptul că regimul Ceauşescu şi-a pierdut busola. Pe bună dreptate, manifestanţii de la Timişoara au cerut plecarea Ceauşeştilor de la putere. E cît se poate de clar că represiunea de la Timişoara va grăbi acest final. După cum e clar de asemenea că gradul de izolare al Ceauşeştilor în ţară şi peste hotare va creşte. Există însă cel puţin încă un motiv pentru care ţara noastră nu-şi poate permite perpetuarea unui regim certat cu cea mai elementară morală civilizată. Europa îşi caută în prezent un nou echilibru. Cu ce carte de vizită se prezintă ţara noastră pe planul conducerii, în această fază crucială pentru viitorul ei? Cerînd o schimbare radicală de oameni şi sistem, demonstranţii de la Timişoara au făcut act de patriotism şi de luciditate politică.
38:09 Emil Hurezeanu: În cursul acestei seri, în occident s-a aflat că pastorul Laszlo Tokes trăieşte şi este deportat împreună cu familia într-un sat din Moldova [era deportat de fapt la Mineu, judeţul Sălaj].
38:19 Neculai Constantin Munteanu: Să rezumăm dacă mai avem timp, dar nu mai avem timp, ceva din cele întîmplate astăzi.
38:26 Emil Hurezeanu: Germania Federală şi-a rechemat ambasadorul pentru consultări şi a condamnat reprimarea brutală a recentelor demonstraţii.
38:32 Neculai Constantin Munteanu: Ministerul de externe francez a declarat că un regim care trece la asemenea măsuri nu mai are nici un viitor.
38:38 Emil Hurezeanu: Viceministrul de externe britanic este de părere că un regim lipsit de scrupule ca cel de la Bucureşti nu se va mai menţine mult la putere.
38:45 Neculai Constantin Munteanu: La Viena, ambasadorul român a fost convocat la Ministerul de Externe însă a refuzat să accepte o notă de protest.
38:51 Emil Hurezeanu: Liderul sindical polonez Lech Walensa a cerut organizarea de proteste internaţionale împotriva regimului Ceauşescu.
38:57 Neculai Constantin Munteanu: Cu aceasta, Neculai Constantin Munteanu
39:00 Emil Hurezeanu: şi Emil Hurezeanu
39:02 Neculai Constantin Munteanu: vă spun noapte bună.
39:03 Emil Hurezeanu: Vă mulţumim pentru atenţie, vă mulţumim pentru că aţi fost alături de noi pînă la această oră tîrzie a nopţii.

Mai citeşte alte relatări ale mijloacelor de informare în masă străine despre revoluţia română în pagina Mijloace de informare în masă străine în decembrie 1989.

 

5 Responses to “Radio Europa Liberă, emisiunea „Actualitatea românească” din 19 decembrie 1989 (audio)”

  1. alex s Says:

    ” Nu stiu cum sunt altii ” dar mie mi-au dat lacrimile la citirea acestui articol, cand noi sufeream, ceilalti inca nu aveau informatii precise dupa 3 zile . Nu puteai sa dai un telefon in strainatate , eram total izolati .

  2. lola Says:

    in noptile acelea adormeam langa radio. a fost speranta ce ne-a tinut si mana care ne-a impins. decembrie a fost sansa ratata a romaniei. sa le fie tarana usoara eroilor revolutie.

  3. […] din 18 decembrie 1989 (linc) şi a doua ediţie (de noapte) a Actualităţii Româneşti din 19 decembrie 1989 (linc), acum prezint prima ediţie a emisiunii Actualitatea Românească din 19 decembrie […]

  4. CINE DORESTE II POT PUNE LA DISPOZITIE DOSARUL MEU DE PERSECUTAT POLITIC .

    TAPUS CONSTANTIN tapus_constantin@yahoo.com

  5. […] Timişoara – Radio Europa Liberă în 18 decembrie 1989 despre revoluţia din Timişoara (audio) – Radio Europa Liberă, emisiunea “Actualitatea Românească” din 19 decembrie 1989 (audio… – Radio Europa Liberă, “Actualitatea Românească” din 20 decembrie 1989 […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s