Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Radu Tinu despre revoluția română (video) mai 13, 2016


AgendaRaduTinu1AgendaRaduTinu2

În 15 decembrie 2014 saitul pressalert (linc) l-a invitat pe Tinu Radu, fost adjunct al șefului securității Timiș în decembrie 1989, pentru a povesti despre revoluție. Prezint cititorilor acestui blog respectiva emisiune. Primele 3 minute 42 de secunde de la începutul înregistrării sînt „moarte”, vă îndemn să săriți peste ele. Reporterul se numește Dragoș Boța. Este de remarcat în acest interviu că reporterul face cîteva încercări de a pune la îndoială unele afirmații ale interlocutorului său, în contrast cu obiceiul răspîndit în presa dîmbovițeană ca atunci cînd sînt interviați foști securiști reporterii să joace doar rolul de curea de transmisie pentru mesajele acestora. Explicația e că reporterul e timișorean. Dragoș Boța este primul ziarist pe care-l cunosc care îi cere lui Radu Tinu explicații asupra neconcordanțelor dintre declarațiile sale din 1999, cînd spunea că revoluția de la Timișoara a fost spontană, și cele din 2004 începînd, cînd a vorbit despre agenturili străine. Eu semnalasem pe acest blog (linc) respectivele neconcordanțe cît și refuzul puzderiei de ziariști care l-au interviat pe Radu în legătură cu decembrie 1989 de a-l întreba pe interlocutor despre ele. Iată că după atîția ani în sfîrșit s-a găsit un ziarist care să-l întrebe despre asta. Se trece foarte repede peste subiect, dar faptul că subiectul a fost totuși atins e o premieră.

Domnul Boța, deși a făcut eforturi pentru a se documenta cu privire la invitatul său, încă dovedește multe lipsuri în documentare. De pildă, pare complet ignorant asupra celor scrise în agenda personală a lui Radu Tinu, agendă depusă ca dovadă la procesul în care acesta fusese inculpat, și despre care a scris și ziaristul Iosif Costinaș, cel mort în condiții ciudate (linc), în ziarul „Timișoara” (vezi mai sus scanarea respectivului articol). În respectiva agendă apar adnotări despre diferiți cetățeni români, spre exemplu „Mioc Marius – stud. TCM”, dar nimic despre implicare activă a agenturilor străine. Există doar o scurtă adnotare despre doi diplomați – Radu Tinu pomenește pe larg în interviu despre asta. Dar subiectul agendei personale a domnului Radu Tinu îl voi trata într-un articol separat pe acest blog. În continuare, dau transcrierea emisiunii-interviu cu Tinu Radu, în care am inserat cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele. Pentru înlesnirea urmăririi discuției am împărțit-o în capitole, al căror titluri le-am ales eu. Capitolele respective sînt:
– Pălăvrăgeli inițiale
– Securitate sau SRI e același lucru. Mi-am slujit țara
– Am fost victima unor procurori comuniști derbedei. Nu uit și nu iert. Mi-am făcut liste de dușmani. Mai am trei care trăiesc din listele astea
– Virgil Măgureanu a discutat cu cei din complet să fim eliberați. Cred că vorbise cu Iliescu sau cu Petre Roman
– Herta Muller a fost un produs al serviciilor de spionaj german
– Banii primiți de Laszlo Tokes
– Interviul dat de Tokes emisarilor din Canada
– Din nou despre banii primiți de Tokes
– Am găsit două poziții total diferite în declarațiile dumneavoastră
– Ați prins măcar un provocator? N-aveai cum atunci!
– Cele 40 de cadavre incinerate
– Vizita la Timișoara a lui Denis Curry
– Patria a priori. Instrucțiuni de folosire
– Informatorii securității din balconul operei
– Armele de la operă. Planul de atacare al operei
– Vă simțiți responsabil pentru ceea ce s-a întîmplat în 1989?

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Ziarul „Adevărul”: „Marius Mioc, cel mai important documentarist despre perioada Revoluției din 1989” ianuarie 12, 2015


Andreoiu

După 5 ani în care am criticat de nenumărate ori ziarul „Adevărul” pentru cele scrise despre revoluția română (vezi pagina Analize despre revoluția din 1989 – linc), ziarul „Adevărul” mă numește „cel mai important documentarist despre perioada Revoluţiei din 1989” (articolul lui Ștefan Both „23 decembrie 1989. Lovitura de stat de la București a adus teroriștii la Timișoara. Halucinanta poveste de la Poligrafie” – linc). Nu e prima oară cînd pățesc așa ceva. De pildă, am criticat aspru ce a scris Alex Stoenescu despre revoluție (vezi aceeași pagină „Analize despre revoluția din 1989), l-am numit „Teodor Brateșul mileniului 3” (linc), iar el a scris că din sute de cărți despre revoluția din Timișoara numai 3 autori se apropie de adevăr, printre care m-a pomenit și pe mine (Istoria loviturilor de stat din România – vol. 4 (I)”, Editura Rao, Bucureşti 2004, pag. 320). (more…)

 

A luminat cu o lanternă şi apoi a tras decembrie 19, 2014


copertarcumafostDin cartea mea “Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost”, tipărită în 1997, redau declaraţia doamnei Dorina Aparaschivei, văduva lui Valentin Aparaschivei, ucis în 17 decembrie 1989 în Calea Girocului din Timişoara.

Valentin Aparaschivei s-a născut în comuna George Enescu, sat Dumeni (jud. Botoşani) în 10 iunie 1944. În 1989 era şofer la Întreprinderea nr. 7 Construcţii (Metcoms) Timişoara. Avea 2 copii.

Dorina Aparaschivei, soţia sa, e născută în 20 noiembrie 1952 la Glăvăneşti (jud. Bacău). În 1995 cînd mi-a dat declaraţia de mai jos, era magazioneră la întreprinderea de confecţii „1 Iunie”.

În 17 decembrie pe la amiază, împreună cu soţul şi o vecină, am plecat cu maşina să-l vizităm la spital pe vecinul nostru Zepa Aurel, care era internat la Clinica Maxilo-Facială (lîngă fîntîna punctelor cardinale).

La semafoarele din spatele hotelului Continental am întîlnit cordoane de militari care ne-au oprit. Ne-am întors şi am vrut să ocolim pe la podul Decebal. La intersecţia cu str. Pestalozzi era un pluton de militari cu scuturi, căşti şi bastoane (dar fără arme). Un mic grup de manifestanţi aruncau cu pietre spre militari. Aceştia fugeau după demonstranţi, ca să-i prindă.

Cînd am văzut ce se întîmplă, soţul a zis să ne întoarcem acasă. Am întors maşina, dar n-am apucat să facem 20 de metri cînd am auzit un vuiet. Erau 6 tancuri care veneau dinspre ştrandul Termal, avînd pe ele militari înarmaţi. (more…)

 

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (5). Zona Take Ionescu mai 16, 2014


cartiMemorial_0001Continui serialul cu investigațiile parchetului militar despre teroriștii din Timișoara cu prezentarea victimelor din zona străzii Oituz Take Ionescu. E vorba de fragmente din cartea “Victimele revoluției. Timișoara 1989″ scrisă de procurorul pensionar Romeo Bălan și apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluției din Timișoara.

Vezi și fragmentele anterioare despre teroriștii din Timișoara, prezentate pe acest blog:
Piaţa Operei
Bulevardul Republicii
Piaţa Libertăţii
Strada Oituz

Tot din cartea procurorului Bălan, mai citește Identificarea victimelor incinerate.

ZONA TAKE IONESCU

Pe acest bulevard, fostul Leontin Sălăjan, se afla ca şi prezent Inspectoratul M.I. Timiş. După căderea lui Ceauşescu militari şi civili au pătruns în inspectorat, simbol al represiunii fostului regim. Divizia 18 Mecanizată Timişoara a preluat paza inspectoratului.

Lt.col. Zeca Constantin a declarat:

„Începând cu dupăamiaza zilei de 22.12.1989 din ordinul Armatei a III-a Craiova şi la solicitarea revoluţionarilor (Alămureanu) am dat ordin de reţinere a ofiţerilor de securitate la garnizoana Timişoara. Printre cei reţinuţi au fost şi ofiţeri de miliţie, care au fost în inspectorat dar ponderea o constituiau securiştii. Deoarece fusesem anunţat de Alămureanu că există pericol să fie sustras armament din IPJ Timiş am ordonat preluarea pazei acestuia.”[109]

Dispozitivul de pază al inspectoratului a fost comandat de maior Judele Constantin şeful cercetării de la Divizia mecanizată. Paza a fost efectuată atât cu militari cât şi cu civili înarmaţi. În noaptea de 22/23.12.1989 nu au fost evenimente deosebite în zona inspectoratului şi nici nu s-au înregistrat victime. (more…)

 

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (3). Piaţa Libertăţii mai 5, 2014


cartiMemorial_0001Continui serialul cu investigațiile parchetului militar despre teroriștii din Timișoara cu prezentarea victimelor din Piața Libertății. E vorba de fragmente din cartea „Victimele revoluției. Timișoara 1989” scrisă de procurorul pensionar Romeo Bălan și apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluției din Timișoara.

Vezi și fragmentele anterioare despre teroriștii din Timișoara, prezentate pe acest blog:
Piaţa Operei
Bulevardul Republicii

Tot din cartea procurorului Bălan, mai citește Identificarea victimelor incinerate.

PIAŢA LIBERTĂŢII

Una dintre cele mai păzite zone din Timişoara în decembrie 1989, mai ales după căderea lui Ceauşescu, a fost Piaţa Libertăţii. Aici se afla Comandamentul Diviziei 18 Mecanizate Timişoara, ce ocupa împreună cu Cazinoul militar latura de vest a pieţei. Ca şi în prezent pe latura de sud a pieţei se afla Comenduirea Garnizoanei Timişoara. Comandantul diviziei, lt.col. Zeca Constantin, a declarat:

„În perioada menţionată comandamentul diviziei a fost apărat atât de cadrele din interior cât şi de forţe militare de la unităţi subordonate care au păzit cu tancuri, TAB-uri şi trupe. Piaţa Libertăţii a fost păzită de forţele proprii şi din câte reţin şi de un detaşamant de la U.M. 01970 Săcălaz. Nu mi s-a raportat că au fost victime în Piaţa Libertăţii în noaptea de 22/23 decembrie 1989. Dacă au existat sunt convins că au fost confuzii între cei care au acţionat în piaţă.”[52]

Lt.col. Ghinea Petre, din U.M. 01185 Timişoara, a asigurat paza Comandamentului diviziei cu un număr de 5 transportoare blindate, care au intrat în dispozitiv în Piaţa Libertăţii în noaptea de 22/23 decembrie 1989 în jurul orelor 22,00. Acest ofiţer a menţionat: (more…)

 

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (1). Piaţa Operei aprilie 25, 2014


cartiMemorial_0001În cartea „Victimele revoluţiei. Timişoara 1989” editată de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara în 2011, procurorul militar Romeo Bălan prezintă şi cercetările făcute de parchetul militar din Timişoara cu privire la „teroriştii” de după 22 decembrie 1989 care se spune că au acţionat în oraş. Voi prezenta în serial capitolul „Victimele de după 22 decembrie” din această carte. Primul episod se referă la zona Piaţa Operei.

Recomand să citiţi şi capitolul „Identificarea victimelor incinerate” (linc) din aceeaşi carte a procurorului Bălan, capitol deja prezentat pe acest blog.

VICTIME DUPĂ 22 DECEMBRIE

După 22 decembrie au fost din nou victime la Timișoara. 20 de morți din care 7 militari și 79 de răniți, din care 25 de militari, sunt rezultatul uzului de armă la Timișoara.

Mai era justificată dechiderea focului după căderea lui Ceaușescu?

Înainte de a încerca unele considerații cu privire la această perioadă am să prezint principalele zone din oraș unde au fost împușcate victimele.

PIAŢA OPEREI

După căderea lui Ceauşescu, în seara zilei de 22 decembrie 1989 s-a deschis focul în Piaţa Operei din Timişoara. A fost primul loc în care a început să se tragă din nou. În clădirea Operei se afla un grup de revoluţionari încă din 20.12.1989, care au constituit ulterior Frontul Democrat Român. Până la fuga lui Ceauşescu cei din Operă au fost păziţi de forţe proprii, constituiţi în două filtre de pază, exterior şi interior, la un moment dat cei din pază având chiar arme în dotare din cele recuperate de la fostul Consiliul Judeţean Timiş şi de la câţiva lucrători de poliţie T.F. Cu toate acestea nu au fost evenimente, cei din interior nu au fost atacaţi şi nici nu au făcut uz de armă. Trebuie însă precizat că în 21 decembrie 1989, forţele armate ale fostului regim au încercat să întocmească un plan de capturare a liderilor revoluţionarilor din Operă. În acest scop la sediul Diviziei mecanizate Timişoara s-au prezentat mai mulţi ofiţeri de la Securitatea Timiş care cunoşteau obiectivul. Din fericire planul nu s-a concretizat. Despre acest episod intitulat Operaţiunea Tunetul şi Fulgerul a scris regretatul ziarist Iosif Costinaş. Acest moment trebuie reamintit pentru a înlătura susţinerile privind fraternizarea armatei cu revoluţionarii în cursul zilei de 20 decembrie 1989. Comandamentul politico-militar de la fosta judeţeană de partid condus de fostul secretar C.C. Ion Coman şi comandamentele militare de la Divizia mecanizată şi de la Inspectoratul M.I. au renunţat la soluţia militară doar pentru că nu mai era viabilă. În Piaţa Operei şi în centrul oraşului erau sute de mii de timişoreni care în mod paşnic îşi cereau drepturile şi împotriva acestora nu se mai putea interveni cu tancul. (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (2). Istoricul dosarului mai 24, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi prima parte a acestei ordonanţe: Consideraţii generale

II. SCURT ISTORIC AL DOSARULUI NR. 97/P/1990
Aşa cum am arătat, pe rolul Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printre cauzele care au avut ca obiect fapte penale comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, s-a aflat şi dosarul nr. 76/P/1990, în care s-au efectuat cercetări faţă de inculpaţii Postelnicu Tudor (fost ministru de interne), Vlad Iulian (fost ministru secretar de stat la Ministerul de Interne şi sef al Departamentului Securităţii Statului), Bucurescu Gian (fost adjunct al ministrului de interne), Dănescu Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne), Goran Gheorghe (fost locţiitor al şefului Securităţii mun. Bucureşti), Bărbulescu Marin (fost şef al Miliţiei mun. Bucureşti), Vasile Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne) şi Vârban Mircea (fost şef al Serviciului de cercetări penale din cadrul Miliţiei mun. Bucureşti) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 189 alin. 2 C.pen. cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se în sarcina acestora că au ordonat lipsirea de libertate în mod ilegal, în perioada 21-22.12.1989, a unui număr de 1.245 persoane care au participat la manifestaţiile din Bucureşti şi faţă de inculpaţii Pârvulescu Marin (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Directiei a VI-a a fostei D.S.S.), Ştefan Gheorghe (ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) şi Gureşoae Ion (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) cercetaţi sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 266 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se că în noaptea de 21/22.12.1989 au insultat, ameninţat şi lovit mai multi manifestanţi în scopul de a obţine de la aceştia declaraţii cu privire la participarea lor la mişcarea de protest din mun. Bucureşti, precum şi cu privire la conducătorii şi organizatorii acestei mişcări, toţi fiind trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 76/P/1990 din 15.08.1990. (more…)