Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Richard Andrew Hall: Revoluţia română ca joc geopolitic de cafenea. Documentarul „Şah-mat” a lui Brandstatter şi ultimul val dintr-o mare de revizionism (9). Stai o clipă! Nu căzuserăm de acord că KGB-ul a făcut-o? septembrie 26, 2009


A 9-a parte din lucrarea domnului Hall: “Revoluţia română din 1989 ca joc geopolitic de cafenea. Documentarul “Şah-mat” a lui Brandstatter şi ultimul val dintr-o mare de revizionism”.

Vezi şi primele opt părţi ale acestei lucrări:
Mişcări de deschidere
El complotează, ei complotează, tu complotezi
Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi fost o iluzie
Zvonuri despre un documentar revoluţionar
Fundal la Brandstatter: “Vechea Europă”, “Noua Europă” şi istoria în lupta geopolitică contemporană
Şah-mat: “Un documentar palpitant care poate să-ţi distrugă încrederea în mass-media”
Reacţii interne şi externe la documentarul “Şah-mat”
Intervenţie ungurească în istoriografia revoluţiei române

Pentru publicarea în altă parte a lucrărilor domnului Hall aveţi nevoie de aprobarea autorului, cu care puteţi lua legătura la hallria@comcast.net.

Opiniile din articol aparţin autorului. Intervenţiile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Stai o clipă! Nu căzuserăm de acord că KGB-ul a făcut-o?

Printre cei cărora „Jurnalul Naţional” le-a cerut să comenteze documentarul lui Brandstatter a fost şi fostul dizident din perioada sovietică Vladimir Bukovski. Acesta nu a pus la îndoială relatarea lui Brandstatter, susţinînd că n-a avut acces la sursele disponibile lui Brandstatter – lăsînd aşadar deschisă posibilitatea unui rol CIA în răsturnarea lui Ceauşescu. La prima privire, aceasta este oarecum surprinzător, fiindcă Bukovski de multă vreme pretindea că evenimentele din decembrie 1989 din România au fost rezultatul activităţii principalului adversar al CIA, KGB-ul. Totuşi, nu este chiar aşa de surprinzător cînd ne dăm seama de rolul principal pe care Bukovski îl atribuie la răsturnarea lui Ceauşescu forţelor străine, şi corespunzătoarea neglijare de către el a dinamicii interne a Revoluţiei în interiorul României.

Comentariile lui Bukovski din timpul vizitei sale în România, în noiembrie 2003 – conform cărora KGB-ul a orchestrat răsturnarea lui Ceauşescu – au însemnat că presa română a avut o zi plină la cea de a 14-a aniversare a revoluţiei. Ca de obicei cînd este vorba de KGB, a fost redactorul şef al ziarului „Ziua”, Sorin Roşca Stănescu, cel care a făcut publicitate afirmaţiilor lui Bukovski, în timp ce alte ziare, precum „Evenimentul Zilei”, „România Liberă” şi altele au ţinut isonul curînd. „Caz închis”, s-au grăbit să afirme mulţi editorialişti, intelectuali şi politicieni. Comentariile lui Bukovski sînt interpretate ca literă de evanghelie anume de cei care de ani de zile au acceptat şi promovat această teorie şi care i-au recunoscut importanţa în dezbaterile politice româneşti contemporane. Credibilitatea lui Bukovski este mărită de integritatea sa de fost dizident sovietic şi de accesul său după 1991 la arhivele sovietice şi publicarea documentelor pe care le-a fotocopiat pe furiş de acolo. Dar două aspecte critice trebuie relevate cu privire la afirmaţiile lui Bukovski despre revoluţia română din 1989. Întîi, el a susţinut că căderea comunismului în întreg estul Europei – inclusiv dărîmarea zidului Berlinului – a fost parte a unui plan elaborat de KGB, început în 1988. Al doilea, el a făcut aceste afirmaţii cu mult înainte de a avea acces la arhivele sovietice.

Într-un studiu de la sfîrşitul anilor ’90, autorul român Vladimir Alexe, care susţine un punct de vedere similar despre evenimentele din decembrie 1989, citează comentariile lui Bukovski din 1990 despre căderea comunismului în Estul Europei, după cum urmează:

„Niciodată rolul KGB-ului în interiorul ţării [URSS] şi în străinătate nu a fost atît de important. Serviciile secrete sovietice sînt cele care au vegheat la răsturnarea lui Ceauşescu în România, care au lansat „revoluţia de catifea” din Cehoslovacia, care au luat măsuri pentru răsturnarea lui Erich Honecker în Germania Răsăriteană, producînd îndeosebi circumstanţele favorabile distrugerii zidului Berlinului („L’empire du moindre mal”, Libre Journal, Paris, nr. 1, sept-oct. 1990, pag. 30). (vezi Vladimir Alexe, „KGB a regizat răsturanrea regimurilor comuniste în Europa de Est” (linc) în „Ziua” din 19 noiembrie 1999 şi „Revoluţiile KGB din estul Europei” (linc) în „Ziua” din 20 decembrie 1999).

În urma „bombei” lansată de Bukovski în noiembrie 2003, cel puţin un comentator român a încercat să susţină credibilitatea lui Bukovski apelînd la faptul că documentele sînt „pe internet, unde pot fi accesate de oricine” [Dan Pavel – „Secretele politicii româneşti” (linc) în „Ziua” din 17 noiembrie 2003; Dan Pavel nu face o referire clară în articolul său la cele spuse de Bukovski despre revoluţia română, dar momentul ales pentru publicarea articolului, imediat după mult mediatizatele declaraţii ale lui Bukovski legate de revoluţie, lasă impresia că s-ar referi la aceste declaraţii]. Este adevărat că Bukovski a publicat documente din arhivele sovietice pe internet, inclusiv din perioada 1988-1991, totuşi, niciunul dintre acestea nu este despre evenimentele din decembrie 1989 din România (vezi http://psi.ece.jhu.edu/~kaplan/IRUSS/BUK/GBARC/pdfs/sovter75/sovter75-e.html). Într-adevăr, ţinînd seama de sensibilitatea deosebită a presei româneşti faţă de orice îi susţine credinţele în această problemă – şi de orbirea faţă de orice ar pune la îndoială aceste credinţe – oricine s-ar putea aştepta ca dacă un asemenea document ar exista, el ar fi fost de mult reprodus deja de presa românească.

În urma filmului lui Brandstatter, Bukovski s-a întors pe scena presei româneşti în vara lui 2004, într-o serie de interviuri în „Ziua”. Deşi ziarul a făcut mare reclamă comentariilor lui Bukovski – pe saitul ziarului se putea citi un document consacrat exclusiv „scandalului Bukovski” – pentru a crea impresia că Bukovski a făcut dezvăluiri noi, extraordinare şi de necontestat, iar Bukovski s-a arătat dispus să ofere dovezi documentare în sprijinul susţinerilor sale, el nu a prezentat nici un fel de dovezi şi nici amănunte noi, deja practic inexistente, pentru relatarea sa.

După cum am menţionat mai sus, comentînd ceea ce a numit „documentarul Şah-mat”, Bukovski a afirmat că el nu contrazice relatările lui Brandstatter fiindcă n-a avut acces la sursele accesibile acesteia. Totuşi, el a părut să încerce să întărească susţinerea pentru propria sa variantă a evenimentelor, ca fiind o lovitură de stat pusă la cale în principal de KGB, invocînd scrierile unui reporter BBC, John Simpson („Jurnalul Naţional”, 2 martie 2004?) Scrierile lui Simpson au fost invocate şi de alţii care au încercat să evalueze relatările despre revoluţie. De pildă, Krishna Kumar scrie în cartea sa din 2001 care examinează anul 1989 în regiune, că John Simpson a adus revelaţii noi şi substanţiale într-un articol din 1994 din ziarul londonez „Independent” (Kumar, K., 1989: Revolutionary Ideas and Ideals [1989: Idei şi idealuri revoluţionare], Minneapolis: University of Minnesota Press 2001). Dar articolul lui Simpson din 1994 se bizuie pe raportul publicat în 1994 de Serviciul Român de Informaţii (SRI), care susţine că „turiştii” din Rusia şi din alte ţări ale blocului estic au avut un rol germinativ în izbucnirea revoluţiei. (În ciuda faptului că pune la îndoială alte aspecte ale afirmaţiilor SRI, Deletant din nefericire pare să accepte această pretenţie ca adevărată – fără a recunoaşte cum îi contrazice şi pînă la urmă îi neagă celelalte argumente ale sale despre evenimente – vezi Deletant, D., Romania Under Communist Rule [România sub regimul comunist], Portland, OR: Center for Romanian Studies 1999, pag. 171-172). Faptul că SRI-ul este urmaşul fostei securităţi şi incorporează o mare parte din personalul, structurile şi cultura securităţii, cu greu acordă argumentului credibilitate. Mai mult, ar trebui să ne întrebăm că dacă Bukovski ştie atît de mult despre rolul KGB în revoluţia română ca urmare a acesului său la arhivele sovietice, cum de nu ştie nimic despre ceea ce pare a fi un amănunt cheie – rolul „turiştilor” ruşi şi din blocul estic în iniţierea răsturnării lui Ceauşescu?

(va urma)

 

5 Responses to “Richard Andrew Hall: Revoluţia română ca joc geopolitic de cafenea. Documentarul „Şah-mat” a lui Brandstatter şi ultimul val dintr-o mare de revizionism (9). Stai o clipă! Nu căzuserăm de acord că KGB-ul a făcut-o?”

  1. […] la documentarul “Şah-mat” – Intervenţie ungurească în istoriografia revoluţiei române – Stai o clipă! Nu căzuserăm de acord că KGB-ul a făcut-o? – O enigmă securistă: “Turiştii” sovietici şi răsturnarea regimului Ceauşescu – […]

  2. […] la documentarul “Şah-mat” – Intervenţie ungurească în istoriografia revoluţiei române – Stai o clipă! Nu căzuserăm de acord că KGB-ul a făcut-o? – O enigmă securistă: “Turiştii” sovietici şi răsturnarea regimului Ceauşescu – […]

  3. […] la documentarul “Şah-mat” – Intervenţie ungurească în istoriografia revoluţiei române – Stai o clipă! Nu căzuserăm de acord că KGB-ul a făcut-o? – O enigmă securistă: “Turiştii” sovietici şi răsturnarea regimului Ceauşescu – […]

  4. […] la documentarul “Şah-mat” – Intervenţie ungurească în istoriografia revoluţiei române – Stai o clipă! Nu căzuserăm de acord că KGB-ul a făcut-o? – O enigmă securistă: “Turiştii” sovietici şi răsturnarea regimului Ceauşescu – […]

  5. […] la documentarul “Şah-mat” – Intervenţie ungurească în istoriografia revoluţiei române – Stai o clipă! Nu căzuserăm de acord că KGB-ul a făcut-o? – O enigmă securistă: “Turiştii” sovietici şi răsturnarea regimului Ceauşescu – […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.