Despre Chiţac şi Stănculescu, în 1999 (1). Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara (video)

În 1999, după prima condamnare a generalilor Chiţac şi Stănculescu, postul TV Antena 1 a organizat o emisiune pe acest subiect (şi pe subiectul reabilitării lui Pacepa). Am participat şi eu la acea emisiune, alături de Gelu Voican Voiculescu (fost viceprimministru în primul guvern CFSN), Sorin Roşca-Stănescu, Adrian Păunescu, Lorin Fortuna, Şerban Săndulescu (senator, fost membru în comisia senatorială „Decembrie 1989”, autor al unei cărţi despre revoluţie, azi răposat), Niculae Cerveni (parlamentar CDR, azi răposat), Sergiu Nicolaescu (senator, iniţiator al comisiei senatoriale „Decembrie 1989”, autor al mai multor cărţi despre revoluţie). Prezint în serial această emisiune, mai puţin partea care se referă la Pacepa.

În această parte a emisiunii explic că comisia senatorială „decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii timişoreni, prezenţi în emisiune fiind şi doi membri ai acelei comisii senatoriale, din care unul (Şerban Săndulescu) pare să n-aibă habar de faptele pe care le explic. Intervenţiile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare:
00:00 Sorin Roşca Stănescu: Ne întrebăm toţi încotro se îndreaptă această ţară, este o întrebare reală, grea, dramatică, dar totuşi prea generală. Dacă putem da răspuns acestei întrebări vorbind despre condamnarea celor doi ofiţeri superiori din armată, înaintăm cu un pas.
00:27 Niculae Cerveni: Ăsta-i un eveniment, care poate să constituie, analiza lui, poate să ducă la nişte concluzii care arată de fapt încotro merge România.
00:37 Gelu Voican Voiculescu: Ofiţeri superiori sînt pînă la colonel. De la colonel începe corpul generalilor. Asta ca o mică preciziune. În ce priveşte „România încotro?”, în primăvară principalul partid de opoziţie a organizat un simpozion cu titlul „România încotro” ale cărui lucrări vor fi publicate.
01:00 Niculae Cerveni: Nu numai că n-am aflat, dar dacă e vorba să mergem pe calea aia nu ştiu unde ajungem.
01:04 Adrian Păunescu: Domnule Mioc.
01:06 Marius Mioc: Deci referindu-ne la procesul generalilor, aş vrea să amintesc că încă în decembrie ’89 revoluţionarii timişoreni au cerut, printre punctele cerute de revoluţionarii timişoreni, tragerea la răspundere a celor care au dat ordin să tragă în popor. Era acel manifest „A căzut tirania!”, care a fost tipărit chiar pe 22 decembrie ’89. Prin urmare, mie mi se pare un lucru foarte firesc ca cei care au dat asemenea ordine criminale să fie traşi la răspundere, este ceea ce s-a cerut în 1989. Într-o revoluţie, atunci cînd revoluţia iese victorioasă, este firesc ca cererile revoluţionarilor să fie satisfăcute. Şi aceasta a fost una din cererile revoluţionarilor din decembrie ’89. Sigur, ceea ce ne-a uimit pe noi, revoluţionarii încă de atunci, era faptul că persoane trimise să reprime revoluţia la Timişoara erau membri în acel guvern, aşa-zis emanaţie a revoluţiei. Domnul Chiţac era ministru de interne, domnul Stănculescu a fost ministru al industriilor şi după aceea ministru al apărării naţionale.
02:15 Gelu Voican Voiculescu: Ministru al economiei naţionale.
02:17 Marius Mioc: Da. Deci a fost chiar de la început un motiv pentru a privi, cel puţin din punctul meu de vedere, dar şi al altora, cu suspiciune puterea care s-a instalat în decembrie ’89. Noi timişorenii nu ştiam ce caută acei doi domni acolo. S-au făcut manifestaţii de stradă, la Timişoara a început, după aia la Bucureşti şi în alte oraşe, în care s-a cerut în general trimiterea în judecată a celor care au reprimat revoluţia la Timişoara, şi chiar despre domnii Chiţac şi Stănculescu au fost nominalizaţi. Îmi amintesc că, de exemplu, în Piaţa Universităţii în ’90 era chiar o lozincă, „jos Chiţac şi ras în cap”. Era exact ideea asta de a fi trimis în judecată, aşa cum s-a cerut în 1989. Cu foarte multă întîrziere s-a realizat acest deziderat. Cred că au fost nişte impedimente de natură politică în aceasta, fiindcă altfel nu se explică această amînare de aproape 10 ani. Şi a existat o întragă campanie de a justifica reprimarea revoluţiei, de a legitimiza această reprimare a revoluţiei, de a se declara că acea reprimare a revoluţiei a fost legitimă. Îmi amintesc, cînd a fost înfiinţată acea comisie senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie ’89, asociaţiile de revoluţionari din Timişoara chiar au pus ca o condiţie pentru a dialoga cu acea comisie senatorială, respingerea de către respectiva comisie senatorială a teoriei legitimităţii reprimării revoluţiei. Cum comisia senatorială a refuzat să facă acest lucru, asociaţiile de revoluţionari din Timişoara au boicotat activitatea…
04:14 Şerban Săndulescu: Este vorba de prima comisie de cercetare
04:16 Marius Mioc: Este vorba şi de a doua comisie, a domnului Gabrielescu.
04:18 Şerban Săndulescu: A, domnul Gabrielescu a fost.
04:21 Marius Mioc: Deci, eu chiar am un articol care s-a publicat în ’93 în ziarul „Timişoara”, îl am aicea, dacă aţi putea să-l arătaţi în…
04:41 Adrian Păunescu: Arătaţi-l camerei din spatele dumneavoastră.
04:43 Marius Mioc: Deci se cheamă „Boicotarea comisiei senatoriale Decembrie 1989 de către asociaţia 17 Decembrie” [am republicat pe blog acel articol (linc)]. Iniţial a fost asociaţia „17 Decembrie” care a boicotat comisia senatorială „Decembrie 1989”, ulterior s-au aliat şi alte asociaţii. Practic, cei care au avut curiozitatea să citească de exemplu cartea domnului Şerban Săndulescu, este acolo lista martorilor care au depus mărturie în faţa acelei comisii senatoriale, şi dacă se vor uita peste această listă a martorilor, vor vedea că au fost audiaţi de către comisia senatorială numai persoane care au fost trimise să reprime revoluţia. Vor găsi o singură linie numită „revoluţionari din Timişoara”, fără nominalizări. Este exact motivul… Motivul pentru care este aşa de neclară această listă a martorilor audiaţi la Timişoara este tocmai această boicotare a comisie de către asociaţiile de revoluţionari din Timişoara.
05:43 Adrian Păunescu: Revenim.
05:44 Marius Mioc: O să revin, da.

(va urma)

Mai citeşte:
– Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe care o condusese
– Adresările Asociaţiei „17 Decembrie” către Comisia Senatorială „Decembrie 1989” condusă de Valentin Gabrielescu
– Boicotarea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” de către Asociaţia „17 Decembrie”
– Emisiune TV despre revoluţia din 1989, cu Sergiu Nicolaescu nervos
– Vizita la Timişoara a unor membri ai comisiei senatoriale „Decembrie 1989” (1994)

• justiţie
• revoluţia română din 1989