Bust pentru fostul mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu, în parcul Central din Timișoara. Amintiri despre ce a făcut în timpul revoluției și despre colaborarea sa cu securitatea

Mesajul mitropolitului Corneanu scris de la Istanbul în 17 decembrie 1989 către una din maicile de la reședința mitropolitană

În parcul Central din Timișoara, unde sînt expuse mai multe busturi ale unor personalități ale orașului, s-a instalat recent și un bust al răposatului mitropolit ortodox al Banatului, Nicolae Corneanu, anunță Andreea Miron pe saitul observatordetimis.ro (linc).

Fiindcă există diferite bîrfe despre ce ar fi făcut mitropolitul Corneanu în timpul revoluției (printre altele, circulă zvonul că ar fi poruncit închiderea porților catedralei în fața revoluționarilor care au vrut să se ascundă de gloanțe), e cazul să lămurim acest aspect: În timpul revoluției, domnul Nicolae Corneanu a fost plecat în Turcia, la Istanbul (Constantinopol sau Țarigrad, cum mai e numit orașul) la o întrunire ortodoxă, la Patriarhia Ecumenică.

Acest lucru este dovedit de o ilustrată pe care mitropolitul Corneanu a scris-o în 17 decembrie 1989 în Istanbul, către doamna Patricia Codău, una din maicile care locuiau la reședința mitropolitană. Ștampila poștei turcești pe ilustrată este din 19 decembrie 1989. Am avut prilejul să văd personal acea ilustrată în 2018 (la una din acțiunile legate de aniversarea revoluției). Am fotografiat ilustrata și prezint acum poza și cititorilor, pentru ca măcar acest subiect să nu mai fie considerat o „enigmă” a revoluției.

Așadar, domnul Nicolae Corneanu nu a participat în nici un fel la revoluția din Timișoara, și nici nu era în oraș cînd aceasta a izbucnit. Data exactă cînd domnia sa s-a întors la Timișoara nu o cunosc, dar în 17 decembrie 1989, cînd s-a deschis focul asupra revoluționarilor timișoreni, domnia sa era la mii de chilometri distanță.

Scrisoarea fostului episcop reformat Laszlo Papp către Petre Roman, 19 martie 1990. Tokes a luat contact cu „elemente partizane ale naționalismului utopic”

În 19 martie 1990, fostul episcop reformat de Oradea, Laszlo Papp, îi scria o scrisoare lui Petre Roman. Scrisoarea a fost repartizată la cabinetul viceprimministrului Gelu Voican Voiculescu, și a ajuns și la episcopia reformată din Oradea (unde un oarecare Ferencz Szatmari îi face o tălmăcire în maghiară). În acea perioadă la Tîrgu Mureș aveau loc primele ciocniri interetnice de după revoluție. În conducerea episcopiei reformate exista un vid de putere – Laszlo Papp demisionase, iar Laszlo Tokes avea să fie ales episcop în locul său abia în 9 mai 1990.

Redau scrisoarea și tălmăcirea ei în maghiară pentru cititorii acestui blog. Ea face parte din lotul de documente pe care l-am primit recent și despre care am pomenit (linc). Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

433/II/PR/27.3.90 [se pare că e numărul și data de înregistrare de la Guvernul României]
Cabinet VPM [viceprimministru] G. Voican 28.3.90 [pare să fie data cînd scrisoarea a ajuns la cabinetul lui Gelu Voican Voiculescu]

Domniei sale
Domnului

Petre Roman
Președintele Consiliului de Miniștri

București

Mult Stimate Domnule Președinte

Vă aduc la cunoștiință cu tot respectul următoarele:

Ioan Beni Oprea: Alaiul mitropolitan a venit în balconul Operei după fuga lui Ceauşescu. Noi amănunte despre acţiunile bisericii ortodoxe în revoluţia din Timişoara

Am publicat săptămîna trecută pe acest blog un articol (linc) în care pomeneam despre activitatea din timpul revoluţiei a lui Ilie Sîrbu, socrul actualului prim-ministru şi candidat la preşedinţie Victor Ponta. Sursa mea de inspiraţie a fost cartea lui Miodrag Milin „Timişoara 15-21 decembrie ’89”, apărută în 1990, pe care am considerat-o de încredere deoarece la vremea tipăririi acelei cărţi Ilie Sîrbu nu avea funcţiile de astăzi (deci discuţiile despre activitatea dumisale în decembrie 1989 erau mai puţin politizate), cît şi datorită faptului că în timpul scurs de la apariţia cărţii n-am remarcat pe cineva să fi contestat exactitatea celor povestite de Ilie Sîrbu lui Miodrag Milin. Pe grupul facebook „Revoluţia română din 1989” (linc) articolul a stîrnit unele discuţii. Unul dintre membrii Frontului Democratic Român – comitetul revoluţionar înfiinţat în clădirea Operei din Timişoara, domnul Ioan Beni Oprea, contestă faptul că domnul Ilie Sîrbu ar fi vorbit mulţimii de la balconul Operei din Timişoara înainte de fuga lui Ceauşescu. Domnul Oprea, care în 1989 aparţinea bisericii baptiste a pastorului Dugulescu (fost deputat PNŢCD), nici nu este sigur de fapt că Ilie Sîrbu ar fi vorbit din balconul Operei în 22 decembrie 1989, iar despre alaiul mitropolitan în care ar fi fost şi Sîrbu spune că ar fi ajuns în Operă după fuga lui Ceauşescu. Totodată, domnul Oprea dă şi alte amănunte despre activitatea bisericii ortodoxe din Timişoara în decembrie 1989. Citez din cele scrise de dînsul (am adăugat diacritice, semne de punctuaţie şi am făcut unele corecţii gramaticale; cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele):

Preotul Ilie Sîrbu (socrul lui Victor Ponta) la revoluţie. Închiderea porţilor catedralei din Timişoara la revoluţie. Valer Marian către Ilie Sîrbu: „M-am revoltat cînd am aflat că aţi afirmat în anturajul dvs. că fostul preşedinte social-democrat Ion Iliescu trebuie ţinut la distanţă”

Actualizare (25 noiembrie 2014): Vezi și afirmațiile unuia din revoluționarii prezenți în clădirea Operei: Ioan Beni Oprea: Alaiul mitropolitan a venit în balconul Operei după fuga lui Ceauşescu. Noi amănunte despre acţiunile bisericii ortodoxe în revoluţia din Timişoara (linc).

Pe internet a circulat mult plîngerea penală împotriva lui Ilie Sîrbu (linc), tatăl europarlamentarei Daciana Sîrbu şi socrul primministrului Victor Ponta. Se cunoaşte despre Ilie Sîrbu că în decembrie 1989 era preot şi consilier la Mitropolia Banatului şi a vorbit revoluţionarilor din balconul Operei din Timişoara în dimineaţa de 22 decembrie 1989, înainte de fuga lui Ceauşescu. În plîngere, fostul senator PSD Valer Marian îl acuză pe Ilie Sîrbu de complicitate la omor calificat, faptă pe care ar fi săvîrşit-o închizînd porţile catedralei cînd s-a tras asupra manifestanţilor. Citez din plîngere:

În timpul evenimentelor sîngeroase de la Timişoara din decembrie 1989, fără a avea sarcini în acest sens, din pur exces de zel, numitul Sîrbu Ilie a raportat, de mai multe ori pe zi, legăturii sale operative ierarhic superioare din Centrul de Informaţii Externe tot ce afla şi avea în raza vizuală de observaţie din perimetrul Catedralei Mitropolitane Ortodoxe. În data de 17 decembrie 1989, cînd, la ordinul şi exemplul personal al generalului Chiţac Mihai din Ministerul Apărării Naţionale, a fost declanşat foc de arme automate asupra populaţiei civile din Piaţa Catedralei, mulţimea s-a retras să se adăpostească în catedrală. Din propria iniţiativă, consilierul Mitropoliei, Sîrbu Ilie, a închis şi a baricadat uşile catedralei astfel că mai mulţi oameni, care au încercat şi au sperat să se salveze în catedrală, au căzut seceraţi de gloanţe, înregistrîndu-se şase morţi şi zeci de răniţi.

Revoluţia de la Timişoara – film de Lucia Hossu Longin

TVR 2 a retransmis recent un film mai vechi al Luciei Hossu Longin despre revoluţia din Timişoara. Printre persoanele care apar în acest film, povestind despre decembrie 1989, sînt: Nicolae Corneanu (mitropolitul Banatului), Victor Neumann, Marius Mioc, Adrian Kali, Sorin Oprea, Daniel Zăgănescu, Liviu Băcana, Miodrag Milin, Ion Coman. Urmăriţi filmul prin lincul de mai jos.

Revolutia de la Timisoara – 15/22 Dec.1989 – De Lucia Hossu Longin

http://dai.ly/xvyix8/155184

Constatările CNSAS despre mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu

Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului şi membru al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste (cea care a alcătuit aşa-numitul „raport Tismăneanu”) a fost de multă vreme deconspirat ca şi colaborator al securităţii. De altfel, el singur recunoscuse după revoluţie această colaborare, fără însă să dea amănunte. În ultima vreme Înalt Prea Sfinţia Sa a avut neplăceri din partea Patriarhiei Române, care îi retrăsese dreptul de semnătură, dar în urma unei campanii energice a ziarului „Adevărul” acest drept de semnătură i-a fost reacordat (linc). Găsesc potrivit să reamintesc constatarea CNSAS legată de Nicolae Corneanu (linc):

Decizia nr. 2410 din data de 28.08.2007

Cum au reacţionat alţii în legătură cu cazul Tokes (video)

Continuarea interviului din 2001 cu Laszlo Tokes publicat în cartea mea „Revoluţia fără mistere. Începutul revoluţiei române: cazul Laszlo Tokes”. Acesta povesteşte cum au reacţionat alte persoane din jurul său în 1989, cînd au aflat despre cazul său. „Am adresat capilor bisericeşti şi colegilor din sînul bisericilor fraţi cîte o scrisoare în care am solicitat sprijinul lor, înalt prea sfinţitul Nicolae Corneanu, prim rabinul Neumann Erno, Feher Sandor, fostul preot evanghelic, Kreuter Sebastian, fostul episcop romano-catolic, încă în septembrie. Singurul care a fost foarte cumsecade şi cinstit a fost domnul Neumann, care m-a invitat să fac o vizită la dînsul şi m-a ascultat despre situaţia mea şi cel puţin a arătat o solidaritate (…) Domnul Corneanu a trimis o scrisoare de refuz şi a repetat învinuirile la care am fost supus din partea securităţii, dar ulterior, este foarte mişcător, a cerut scuze, după revoluţie, a cerut scuze chiar şi de la fiul meu care atunci a avut 3-4 ani. Exemplul domnului Corneanu poate fi modelul cum toată societatea românească ar putea reveni în normalitate” (minutul 01:19) „Eu cred că o foarte mică parte a preoţimii reformate [s-]au solidarizat cu mine” (minutul 04:41), „majoritatea [preoţimii reformate] era intimidată ori chiar frustrată de faptul că dînşii nu acţionează şi unii îndrăznesc să facă ceva (…) ia te uită că ce face Tokes, să se conformeze că şi noi ne conformăm” (minutul 06:53) „În 9 luni, cîteva [cîţiva] preoţi au fost numiţi în locul meu cu scopul de a le [îi] face interesaţi în înlăturarea mea” (minutul 08:51) „Chiar invers cum a fost în trecut, în trecut dacă intervenea securitatea sau miliţia, oamenii se împrăştiau, teama i-a împrăştiat, şi de data aceasta din săptămînă în săptămînă au venit tot mai mulţi, în pofida acestei paze instalate în faţa bisericii” (minutul 12:53) sînt cîteva declaraţii ale lui Tokes.

(Va urma)