Explicațiile date de Laszlo Tokes în problema trupei de teatru de limbă maghiară „Thalia”

Arpad Gazda, apropiat a lui Laszlo Tokes în 1989, în prezent unul dintre ziariștii importanți de limbă maghiară din România (care apare în filmarea de mai sus de la secunda 32, apoi de la minutul 3,14), povestea într-o declarație (linc) pe care mi-a dat-o în 1995 și am publicat-o în cărțile mele „Revoluția din Timișoara așa cum a fost” (1997) și „Revoluția fără mistere” (2002):

Prima noastră înfruntare cu securitatea a fost în 1988. La 31 octombrie, de ziua Reformaţiei, am organizat în biserică un recital de poezie din Dsida Jeno. Dsida Jeno a fost un poet transilvănean interbelic care nu pot să spun că era interzis, dar o parte dintre poeziile lui nu puteau să fie publicate.

Eu eram atunci membru în teatrul studenţesc „Thalia”, care funcţiona la Casa Studenţilor. Am organizat acel recital împreună cu prietenul Telegdy Almas şi a fost un mare succes. La spectacol au participat nu numai membrii grupului Thalia, ci şi alţi studenţi. Pentru 4 decembrie aveam programat al doilea spectacol.

Securitatea a făcut presiuni ca nu cumva membrii grupului Thalia să participe la cel de-al doilea spectacol. Aceste presiuni s-au făcut prin intermediul conducătorului grupului Thalia, actorul Matray Laszlo. Cu toate acestea, în 8 noiembrie ne-am întîlnit în camera lui Szilagyi Zsolt, care era membru în Thalia (acum e deputat UDMR de Bihor) şi am hotărît să ignorăm aceste presiuni.

Patru dintre membrii Thaliei am participat şi la spectacolul din 4 decembrie. După asta, grupul Thalia a fost desfiinţat. Acest grup s-a reînfiinţat în februarie 1989, dar noi, cei care participaserăm şi la al doilea spectacol, am rămas excluşi.

Numele lui Tokes Laszlo a apărut în presa din Ungaria pentru prima oară legat de această problemă. Primul material la radio Kossuth a fost scrisoarea lui Tokes către episcopul de Oradea Papp Laszlo în care cerea sprijinul episcopului pentru noi, cei care am fost persecutaţi fiindcă participasem în biserică la serbarea Zilei Reformaţiei. Scrisoarea, împreună cu răspunsul lui Papp Laszlo, a fost citită la radio Budapesta în mai 1989. Papp Laszlo era membru în Marea Adunare Naţională, era un episcop-securist.

După asta, la radio Budapesta au apărut frecvent ştiri despre Tokes, iar în iunie a apărut şi la televiziunea Budapesta, în emisiunea Panorama. În această emisiune Tokes a dat un interviu în care a vorbit despre dărîmarea zidurilor comunismului.

Îl vizitam pe Tokes aproape zilnic

Din cartea mea „Revoluția din Timișoara așa cum a fost” publicată în 1997 am mai prezentat deja cîteva mărturii ale celor implicați în revoluția timișoreană. Prezint acum declarația lui Arpad Gazda, un apropiat al pastorului Laszlo Tokes.

Născut în 28 ianuarie 1966 la Covasna, de religie reformată, Arpad Gazda era în 1989 lăcătuş mecanic la IJPIPS şi student seralist la fizică. A fost printre cei reținuți în noaptea de 16/17 decembrie 1989 în clădirea bisericii reformate din Timișoara, cînd miliția a intrat în clădire ca să-l evacueze pe Laszlo Tokes. În 1995, cînd mi-a dat declarația de mai jos, era corespondent de Timişoara al săptămînalului orădean „Erdelyi Naplo”. În 1999 a absolvit jurnalistica la Universitatea din Budapesta. Este unul din cei mai cunoscuți ziariști unguri din România. A lucrat în conducerea ziarului clujean „Kronika” și apoi a devenit corespondent de Transilvania al agenției maghiare de presă MTI.

Declarația lui Arpad Gazda am retipărit-o și în cărțile „Revoluția din Timișoara și falsificatorii istoriei” și „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”.

Tatulici & Tatomir – Povestea Timişorii (11). Amintiri din arest

Un nou fragment din filmul „Povestea Timişorii” realizat de Mihai Tatulici şi Virgil Tatomir şi difuzat în 1991 la TVR. „Amintiri din arest” am botezat acest fragment, fiindcă apar aici declaraţii ale unor persoane care au fost arestate în revoluţie: Marius Mioc, Costel Balint, Arpad Gazda, Vasile Farcău. Comentariile mele ulterioare sînt inserate cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele 10 fragmente prezentate pe acest blog:
– 15 decembrie 1989
– 16 decembrie 1989
– În jurul lui Tokes
– Dezvoltarea mişcării revoluţionare în 16 decembrie 1989
– Lupte între manifestanţi şi forţele de ordine
– Calea Lipovei şi Girocului, 17 decembrie 1989
– Groapa comună din cimitirul eroilor
– Catedrală, 17-18 decembrie 1989
– Recapitulare prima parte
– Guşă şi Stănculescu la proces

Transcriere înregistrare:

Tatulici & Tatomir – Povestea Timişorii (3). În jurul lui Tokes

Al treilea fragment din filmul „Povestea Timişorii” realizat de Mihai Tatulici şi Virgil Tatomir şi difuzat în 1991 la TVR. În acest fragment se prezintă evenimentele din jurul casei pastorului Laszlo Tokes, prin declaraţii ale lui Arpad Gazda, Tinu Radu (ofiţer de securitate care a avut direct în sarcină supravegherea lui Laszlo Tokes) şi Laszlo Tokes însuşi.

Vezi şi primele 2 fragmente prezentate pe acest blog:
– 15 decembrie 1989
– 16 decembrie 1989

(va urma)

Trupa de teatru Thalia – declaraţii video ale celor implicaţi

M-am mai referit pe acest blog la trupa de teatru în limba maghiară „Thalia” datorită căreia Laszlo Tokes a intrat pentru prima oară în atenţia mijloacelor de informare în masă din Ungaria. Arpad Gazda, un apropiat a lui Laszlo Tokes, astăzi ziarist de limbă maghiară, în declaraţia pe care am publicat-o în cărţile „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost” şi „Revoluţia fără mistere”, spunea:

Prima noastră înfruntare cu securitatea a fost în 1988. La 31 octombrie, de ziua Reformaţiei, am organizat în biserică un recital de poezie din Dsida Jeno. Dsida Jeno a fost un poet transilvănean interbelic care nu pot să spun că era interzis, dar o parte dintre poeziile lui nu puteau să fie publicate.

Eu eram atunci membru în teatrul studenţesc “Thalia”, care funcţiona la Casa Studenţilor. Am organizat acel recital împreună cu prietenul Almas Telegdy şi a fost un mare succes. La spectacol au participat nu numai membrii grupului Thalia, ci şi alţi studenţi. Pentru 4 decembrie aveam programat al doilea spectacol.

Securitatea a făcut presiuni ca nu cumva membrii grupului Thalia să participe la cel de-al doilea spectacol. Aceste presiuni s-au făcut prin intermediul conducătorului grupului Thalia, actorul László Matray. Cu toate acestea, în 8 noiembrie ne-am întîlnit în camera lui Zsolt Szilagyi, care era membru în Thalia (acum e deputat UDMR de Bihor) şi am hotărît să ignorăm aceste presiuni.

Patru dintre membrii Thaliei am participat şi la spectacolul din 4 decembrie. După asta, grupul Thalia a fost desfiinţat. Acest grup s-a reînfiinţat în februarie 1989, dar noi, cei care participaserăm şi la al doilea spectacol, am rămas excluşi.

Numele lui László Tőkés a apărut în presa din Ungaria pentru prima oară legat de această problemă. Primul material la radio Kossuth a fost scrisoarea lui Tőkés către episcopul de Oradea László Papp în care cerea sprijinul episcopului pentru noi, cei care am fost persecutaţi fiindcă participasem în biserică la serbarea Zilei Reformaţiei. Scrisoarea, împreună cu răspunsul lui László Papp, a fost citită la radio Budapesta în mai 1989. László Papp era membru în Marea Adunare Naţională, era un episcop-securist.

Pe youtube, pus de utilizatorul tranzit100, am găsit un filmuleţ despre trupa timişoreană de teatru în limba maghiară „Thalia”, care completează cele spuse de dl. Gazda:

Arpad Gazda însuşi apare în acest film de la secunda 32, iar apoi de la minutul 03:14.

Despre felul cum este pomenită trupa Thalia în documentele securităţii (şi cine au fost informatorii securităţii), citiţi:

Culisele revoluţiei (1). Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată” (video)

Emisiune din decembrie 2003 de la TVR Timişoara despre culisele revoluţiei. Cred (opinie subiectivă) că este una din cele mai alerte emisiuni pe această temă, fiind reprezentate o diversitate de puncte de vedere. O voi prezenta în serial pe acest blog şi recomand cititorilor urmărirea tuturor episoadelor. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei, de unde au intervenit şi alţi invitaţi. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare: