Etichetă: procesul Chiţac – Stănculescu

George Șerban, autorul Proclamației de la Timișoara, decembrie 1997: „Pe 22 decembrie nu s-a întîmplat nici o lovitură de stat… Clanul Ceaușescu a fost trădat de capii armatei, securității și miliției. Trădarea acestora s-a întîmplat însă numai în ultimul moment, și nu a fost făcută de dragul revoluției… ci de teama acesteia… Acțiunea lor contrarevoluționară, cunoscută sub denumirea de diversiunea teroriștilor, a însemnat o baie de sînge” (video)

George Șerban, autorul Proclamației de la Timișoara, răposat în decembrie 1998, a fost ales deputat PNȚCD în 1996. PNȚCD a ajuns atunci la putere în cadrul coaliției Convenția Democratică, împreună cu Partidul Democrat a lui Petre Roman. În decembrie 1997, la ședința parlamentară legată de aniversarea a 8 ani de la revoluție, George Șerban a ținut discursul pe care-l prezint mai jos.

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „George Șerban, autorul Proclamației de la Timișoara, decembrie 1997: „Pe 22 decembrie nu s-a întîmplat nici o lovitură de stat… Clanul Ceaușescu a fost trădat de capii armatei, securității și miliției. Trădarea acestora s-a întîmplat însă numai în ultimul moment, și nu a fost făcută de dragul revoluției… ci de teama acesteia… Acțiunea lor contrarevoluționară, cunoscută sub denumirea de diversiunea teroriștilor, a însemnat o baie de sînge” (video)”

Tăcere asurzitoare a mass mediei românești cu privire la înfrîngerea lui Stănculescu la CEDO

Am informat pe acest blog despre faptul că CEDO a respins plîngerea foștilor generali Stănculescu și Chițac (linc) legată de procesul prin care au fost osîndiți la cîte 15 ani închisoare pentru participare la reprimarea revoluției de la Timișoara.

Din verificările pe care le-am făcut pe saiturile principalelor ziare și televiziuni, n-am găsit niciunde relatată știrea despre această hotărîre CEDO. Poate nu m-am uitat bine, rog cititorii să-mi semnaleze unde a mai apărut știrea despre hotărîrea CEDO din cazul Stănculescu-Chițac. Citește în continuare „Tăcere asurzitoare a mass mediei românești cu privire la înfrîngerea lui Stănculescu la CEDO”

Nouă condamnare la CEDO pentru România, în cazul revoluţiei din Timişoara

În 2009 scriam despre hotărîrea CEDO în cauza Şandru şi alţii împotriva României (linc). În respectiva cauză 4 reclamanţi, victime ale revoluţiei din Timişoara, au primit cîte 5000 euro despăgubiri, nu pentru împuşcarea efectivă din timpul revoluţiei, ci datorită faptului că procesul Chiţac-Stănculescu a fost tărăgănat nejustificat.

Atrăgeam atunci atenţia că „acesta este doar unul din dosarele pe acest subiect ajunse la CEDO, dar urmează şi alte cazuri similare la care se poate prevedea un sfîrşit similar”. Ceea ce am prevăzut s-a întîmplat, iar CEDO a dat o nouă hotărîre (linc) prin care România trebuie să plătească despăgubiri victimelor revoluţiei din Timişoara. În total e vorba de 350000 de euro, cîte 5000 euro pentru fiecare reclamant cu cîteva excepţii cărora CEDO le-a aprobat despăgubiri de 3500 euro.

Redau mai jos hotărîrea CEDO în limba franceză, nu am avut timp s-o tălmăcesc în româneşte: Citește în continuare „Nouă condamnare la CEDO pentru România, în cazul revoluţiei din Timişoara”

Şeful DIA şi revoluţia din 1989

Fostul şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei, Ştefan Dinu, a murit recent (linc). Cu acest prilej reamintesc nişte comentarii ale mele publicate în presa timişoreană în 2004, reluate în 2005 şi în cartea mea „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional”, despre dezvăluirile domnului Dinu legate de revoluţia din 1989. Între paranteze drepte şi cu litere cursive sînt comentarii ale mele actuale.

Şeful DIA şi revoluţia din 1989

            În 4 numere consecutive ale Jurnalului Naţional (26-29 aprilie 2004) ni se prezintă „dezvăluirile” despre revoluţie ale şefului Direcţiei de Informaţii a Armatei (DIA) din decembrie 1989, viceamiralul Ştefan Dinu. Aceste dezvăluiri sînt de două feluri: fapte la care dl. Dinu a fost martor ocular şi fapte despre care dl. viceamiral vorbeşte din auzite sau prin deducţiile acelei cantităţi de logică de care dispune.

Pentru faptele de primul fel acordăm încredere spuselor fostului şef al DIA. Credem deci că a existat o încercare a lui Ilie Ceauşescu de a prelua conducerea armatei după moartea lui Milea, încercare susţinută iniţial chiar şi de Ştefan Dinu. Credem că în 22 decembrie 1989, ora 10, după sinuciderea lui Milea, generalul Stănculescu, deşi „plecase spre Bucureşti”, „era de negăsit” (adică încă nu ajunsese) – vezi JN din 27 aprilie 2004 (linc). Se confirmă astfel memoriul văduvei din revoluţie Ferkel-Şuteu referitor la recursul în anulare din cazul Chiţac-Stănculescu (vezi „Timişoara” din 22 aprilie 2004, pag. 7): Stănculescu a plecat din Timişoara abia în dimineaţa de 22 decembrie. Ceea ce a susţinut Parchetul General în apărarea lui Stănculescu, că acesta ar fi plecat din Timişoara în dimineaţa de 21, este o minciună [în cartea mea „Curtea Supremă – procesele revoluţiei din Timişoara (1989)” am publicat atît textul recursului în anulare în cazul Chiţac-Stănculescu cît şi memoriul doamnei Ferkel-Şuteu, pe care am reprezentat-o ca mandatar la proces, şi căreia i-am conceput memoriul]. Citește în continuare „Şeful DIA şi revoluţia din 1989”

Preşedintele Băsescu minte cu privire la procesele revoluţiei, în timp ce analizează cererea de graţiere a lui Stănculescu

Încă din noiembrie 2008 fostul preşedinte Ion Iliescu a cerut graţierea lui Victor Stănculescu
Ion Iliescu cerînd graţierea lui Stănculescu, încă din noiembrie 2008, imediat după condamnarea acestuia

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că va analiza cererea de graţiere înaintată de Victor Stănculescu, anunţă „România Liberă” (linc).

Victor Atanasie Stănculescu a fost condamnat la 15 ani închisoare pentru participare la reprimarea revoluţiei din Timişoara, după un proces care a putut începe abia după ce Ion Iliescu, fostul său coleg de CFSN în perioada revoluţiei, pierduse preşedinţia României. Condamnat definitiv în anul 2000, Victor Stănculescu a beneficiat de recursul în anulare (cale extraordinară de atac existentă pe atunci în legislaţie) promovat de Parchetul General, imediat după ce Ion Iliescu a revenit la preşedinţia României. Deşi dosarul a fost trimis la rejudecare în urma acelui recurs în anulare, rejudecarea nu a făcut decît să confirme vinovăţia fostului general Stănculescu şi a coinculpatului său Mihai Chiţac.

„Vorbind despre Revoluţia din 1989, preşedintele Băsescu a menţionat că singurul condamnat este fostul general Victor Athanasie Stănculescu”, este o minciună sfruntată a lui Traian Băsescu pe care o consemnează „România Liberă”.

În realitate, pentru revoluţia din 1989 au fost mai mulţi condamnaţi. Cititorii acestui blog au fost deja informaţi prin articolul Minciuni anticomuniste marca Sorin Ilieşiu (linc) despre procesele legate de revoluţia din Timişoara. Am pomenit acele procese şi în cartea Curtea Supremă – Procesele revoluţiei din Timişoara (1989). Enumeram în articolul amintit 40 de inculpaţi, din care 17 au fost condamnaţi la închisoare, în 12 cazuri s-a constatat vinovăţia inculpaţilor dar fapta acestora a fost încadrată într-un decret de amnistie sau graţiere, 2 inculpaţi au murit în timpul procesului, 8 au fost achitaţi, într-un caz nu cunosc rezultatul procesului. Situaţia aceasta se referă numai la Timişoara, dar au fost procese şi în alte oraşe. O listă parţială a proceselor legate de revoluţie pe care mi-a dat-o procurorul Dan Voinea şi conţine şi procese din alte oraşe am publicat-o în articolul Activitatea procurorului Dan Voinea în dosarele revoluţiei (linc). Citește în continuare „Preşedintele Băsescu minte cu privire la procesele revoluţiei, în timp ce analizează cererea de graţiere a lui Stănculescu”

Col. (r) Marin Teodorescu. „Acei oameni care se prevalează de jurămîntul militar sînt oameni pătaţi” (video)

Colonelul în rezervă Marin Teodorescu explică într-un documentar din 1999 al Luciei Hossu Longin situaţia regulamentelor militare valabile în 1989. La vremea acelui documentar era în toi procesul Chiţac-Stănculescu, care s-a finalizat cu o condamnare de 15 ani a celor doi inculpaţi. Fără ca colonelul Teodorescu să fi fost citat la acel proces, se poate vedea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a însuşit esenţa părerilor exprimate aici de Marin Teodorescu.

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „Col. (r) Marin Teodorescu. „Acei oameni care se prevalează de jurămîntul militar sînt oameni pătaţi” (video)”

Dezinformarea Paulian Păsărin, din nou la modă în blogosferă

Paulian Păsărin. Sursă foto http://bit.ly/chr4ou

În trecut, prin mai multe saituri internet s-a răspîndit un text, conţinînd pretinse dezvăluiri despre revoluţia din decembrie 1989 ale colonelului de securitate Paulian Păsărin.

Am găsit textul respectiv în mai multe locuri ale internetului, precum: blogul lui Dan Culcer (linc), saitul Partidului Naţional Democrat Creştin (linc), agenţia de presă „Aşii români” (linc), blogul lui Ovidiu Creangă (linc), forumul The Pyramide Power (linc), saitul lui Cosmin Dumitru (linc), blogul „Cartea Albă” (linc), blogul lui Andrew (linc), saitul amosnews (linc), săptămînalul „Vertical” (linc), saitul „Necenzurat” (linc), blogul „Cronici Geruliene” (linc), blogul „Ortodoxia” (linc), forumul portalul revoluţiei (linc), blogul „fă-te auzit!” (linc), blogul ANCMRR Olt (linc), blogul lui Sorin Platon (linc), blogul „Revoluţia română 89” (linc), blogul „Curat murdar” (linc)

Uneori, interviul cu Păsărin este reprodus ca un comentariu pe saiturile unor ziare sau posturi TV, la articole tratînd alte subiecte: Cotidianul (linc), România Liberă (linc), Antena 3 (linc). A fost difuzat sub formă de comentariu (complet off-topic) chiar şi pe blogul lui Ion Iliescu (linc) sau blogul lui Adrian Năstase (linc). Iată textul:

Col (r.) Paulian Păsărin a fost şeful Serviciului de Contraspionaj. El a condus serviciul de la înfiinţarea sa, în anul 1974, până la dizolvare, în decembrie 1989. Acesta declara că în decembrie 1989 nu a fost revoluţie, iar evenimentele care au dus la înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu şi chiar împuşcarea lui şi a Elenei Ceauşescu, au fost planificate cu mult timp înainte, de Uniunea Sovietică şi Statele Unite.
Paulian Păsărin a murit în anul 2007, iar apropiaţi ai săi au declarat că ultimele sale cuvinte ar fi fost: “Mi-au făcut-o şi ei mie.”.
Reporter: Domnule colonel, a ştiut Nicolae Ceauşescu ce i se pregăteşte, sau a fost luat prin surprindere de Revoluţia din Decembrie 1989 ? Citește în continuare „Dezinformarea Paulian Păsărin, din nou la modă în blogosferă”

Popa ne-a zis: „dă-l încolo ca nu-i mai trebe nimic!”

Comunicatul garnizoanei Timişoara după ce s-a aflat de groapa comună din cimitirul eroilor, publicat în "Renaşterea Bănăţeană" din 18 ianuarie 1990

Prezint alte mărturii din cartea mea „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost”. Acum prezint împrejurările morţii lui Sorin Leia (născut în 24 septembrie 1967 la Tomeşti – judeţul Timiş), care în 1989 era operator chimist la întreprinderea „Solventul” din Timişoara. Trupul lui Sorin Leia a fost găsit în ianuarie 1990 în groapa comună din cimitirul eroilor.

Avram Gliguţă, născut în 8 octombrie 1960 la Marghita (jud. Bihor), a fost martor ocular la omorîrea lui Sorin Leia. Gliguţă însuşi a fost rănit la grumaz, se pare de acelaşi glonţ care l-a nimerit şi pe Sorin Leia. În 13 iulie 1995 domnul Gliguţă, care era atunci electrician auto la ICIM Braşov – filiala Timişoara, mi-a dat următoarea declaraţie:

În seara de duminică 17 decembrie pe la ora 23-24 din căminele muncitoreşti din Calea Buziaşului a ieşit o trupă de vreo 100 de tineri, strigînd „Români veniţi cu noi!”, „Jos Ceauşescu!”. Eu am ieşit atunci pe balcon şi am strigat „bravo băieţi!”, dar am rămas în casă.

Luni dimineaţa cînd am mers la lucru (la IUGTC, lîngă Fabrica de Zahăr) am văzut că în oraş este devastat, geamurile de la magazine sparte, panourile cu cincinalele comuniste distruse. În tramvai oamenii vorbeau despre cele întîmplate, cum că armata şi miliţia a tras în oameni. Mie nu-mi venea să cred.

La servici secretarul de partid ne-a spus că n-avem voie să lipsim de la lucru, că se va face prezenţa din oră în oră, iar de la servici să mergem direct acasă, că ne poate împuşca miliţia şi armata. O casieriţă se plîngea că o nepoată a ei a fost împuşcată în Calea Şagului. Nu-mi venea să cred că se poate ca miliţia să împuşte oameni. Citește în continuare „Popa ne-a zis: „dă-l încolo ca nu-i mai trebe nimic!””

Revoluţie fără terorişti (5). Decembrie ’89 a fost marcat de cea mai îngrozitoare diversiune trăită de acest popor

A 5-a parte, şi ultima, a emisiunii „Revoluţie fără terorişti” difuzată la Antena 1 în 17 decembrie 2002. Realizatoare Dana Deac, invitaţi Marius Mioc şi Dan Voinea. Comentariile mele ulterioare le-am inserat cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele patru părţi ale emisiunii:
Domnul Mioc nu-şi dă cu părerea ci aduce în atenţia opiniei publice istoria prin documente
Nimeni nu se interesează de victime. Mass-media este numai în jurul infractorilor
De ce această discriminare pe criterii etnice? De ce morţii români sînt mai puţin importanţi decît morţii albaneji sau evrei?
Din mers conducerea revoluţiei a luat-o o oligarhie militară

Playlist pe youtube cu întreaga emisiune: http://www.youtube.com/view_play_list?p=C94CEF22F31B2DDE

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „Revoluţie fără terorişti (5). Decembrie ’89 a fost marcat de cea mai îngrozitoare diversiune trăită de acest popor”

Mihai Chiţac – scutit de plata despăgubirilor pentru victimele revoluţiei

Curtea de Apel Bucureşti a admis miercuri, 2 iunie, cererea fostului general Mihai Chiţac de anulare a două decizii de imputare emise de M.Ap.N. pentru despăgubirile victimelor revoluţiei, anunţă agenţia Mediafax (linc). Hotărîrea poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Citește în continuare „Mihai Chiţac – scutit de plata despăgubirilor pentru victimele revoluţiei”