Adrian Orza, fost viceprimar al Timișorii pe vremea cînd primar era Gheorghe Ciuhandu (PNȚCD) a murit ieri datorită unui infarct, anunță Opinia Timișoarei (linc).
Domnul Orza avea 54 de ani. Înainte de a fi viceprimar a fost director al fabricii de țigări din Timișoara (care acum nu mai există). După ce n-a mai fost viceprimar a fost consilier local independent în Timișoara, iar în ultima vreme începuse o afacere în agricultură în comuna timișeană Șag.
La sfîrșitul campaniei electorale, în 17 mai 1990, Televiziunea Română a organizat o dezbatere între cei 3 candidați la președinția României: Ion Iliescu (candidat FSN), Ion Rațiu (candidat PNȚCD) și Radu Câmpeanu (candidat PNL). O transcriere a acelei emisiuni televizate, fără înregistrare video, a prezentat-o Ion Iliescu pe blogul său (linc partea 1, linc partea 2) cu mulți ani în urmă. Am făcut rost de înregistrarea video, din care, din păcate, lipsesc ultimile cîteva minute. Verificînd transcrierea înregistrării de pe blogul domnului Iliescu am găsit unele fragmente lipsă, care în transcrierea pe care o dau mai jos le-am pus cu litere cursive. Tot cu litere cursive, dar între paranteze drepte, am adăugat comentarii ale mele și am adăugat transcrierea finalului emisiunii conform celor consemnate pe blogul domnului Iliescu. Mai apar unele mici schimbări de cuvinte în transcrierea mea, făcută conform înregistrării video, față de transcrierea de pe blogul domnului Iliescu.
În 5 decembrie 2021, la „marșul pentru libertate” de la Bruxelles, care după unele aprecieri ar fi strîns 100000 de persoane, europarlamentarul român Cristian Terheș (PNȚCD) a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula vod der Leyen, să facă publice contractele pe care le-a semnat, în numele UE, cu producătorii de vacsinuri antic0vid. Terheș a devenit cunoscut pe plan mondial ca unul din luptătorii pentru transparență în Uniunea Europeană.
Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.
Rechizitoriul pe care l-am avut la dispoziție are unele părți anonimizate, inclusiv în ceea ce privește persoanele vătămate și părțile civile. De aceea pun capitolul „Situația fiecărei persoane vătămate” (1392 persoane) doar simbolic, pentru a arăta că există în rechizitoriu, dar prin anonimizare s-au eliminat informațiile relevante despre acestea cît și despre eventualele despăgubiri pe care le-au pretins.
Deasemeni, la capitolul „Mijloace de probă” a fost anonimizat numele martorilor și ale suspecților ale căror declarații sînt folosite, cît și înscrisurile folosite. Prezint cititorilor ce am primit. Mi-ar fi plăcut să pot prezenta mai mult dar nu am posibilitatea.
Remarc folosirea în rechizitoriu a cărții lui Adrian Năstase „România după Malta”, pentru ilustrarea consecințelor internaționale ale mineriadei.
V. CONSECINŢELE INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE ALE EVENIMENTELOR DIN 13-15 IUNIE 1990 DIN BUCUREŞTI
Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.
Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.
28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990, avînd ca inculpați protagoniștii mișcării din Piața Universității. Printre ei: Teodor Mărieș (cu barbă) – actual conducător al asociației 21 Decembrie. În spatele lui Mărieș e Dumitru Dincă. La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook
Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.
În această parte a rechizitoriului, Parchetul face o descriere istorică a apariției și dezvoltării mișcării din Piața Universității din București, din 1990. Se povestesc evenimentele de dinainte de ziua de 13 iunie 1990, cînd au început tulburările propriu-zise. Descrierea evenimentelor e făcută pe alocuri într-un mod de-a dreptul poetic (se citează în întregime „cîntecul golanilor” care se cînta în piață).
Remarc o faptă concretă pusă în seama inculpatului Adrian Sîrbu (cel care avea să înființeze mai apoi ProTV): „Inculpatul Adrian Sârbu, consilier al inculpatului Petre Roman a fost în stare să gîndească atacuri teroriste asupra manifestanţilor din Piaţa Universităţii, solicitînd ministrului apărării să-i pună la dispoziţie 20 kg de trotil pentru a-i arunca în aer pe protestatari”. Dar este o faptă care nu s-a dus la îndeplinire și e dinainte de evenimentele care fac obiectul inculpărilor din dosar.
28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990, avînd ca inculpați protagoniștii mișcării din Piața Universității. Printre ei: Teodor Mărieș (cu barbă) și Dumitru Dincă (în spatele lui Mărieș). La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook
Actualizare 23 mai 2019, ora 10,47: Adăugare păreri legate de presupusul contact cu cancelarii europene ale unor dizidenți.
Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.
În această parte rechizitoriul face o expunere istorică a evenimentelor pînă la începerea manifestației din Piața Universității, ajungînd cu expunerea și la manifestațiile din Valea Jiului din 1977. Se afirmă în rechizitoriu că după evenimentele din 1977 cadre ale securității au fost încadrate ca muncitori în minele din Valea Jiului, cu scopul de a-i supraveghea și intimida pe mineri (asta-mi amintește de o lozincă de la mitingurile din 1990: „securiștii-n mină, să ne dea lumină”), dar nu se indică documente în sprijinul acestei afirmații. Printre intelectualii din CFSN care sînt enumerați ca fiind „cunoscuţi pentru poziţia lor anticomunistă manifestată încă din timpul dictaturii comuniste şi care, în acea perioadă, reuşiseră să intre în contact cu cancelariile europene”, Parchetul îi numește pe Ion Caramitru și Domokos Geza. Rog cititorii acestui blog să-mi indice manifestări ale pozițiilor anticomuniste ale acestor persoane de dinainte de decembrie 1989. Deasemeni, și în cazul celorlalte persoane care se manifestaseră împotriva dictaturii amintite de Parchet, faptul că intraseră în contact cu cancelariile europene ar trebui dovedit, nu doar afirmat. Mărturisesc că nu știu ce dovezi există că Aurel Dragoș Munteanu, de pildă, a intrat în contact cu vreo cancelarie europeană. Niște scrisori ale lui fuseseră transmise la „Europa Liberă”, dar asta nu înseamnă automat „contact cu cancelarii europene”. Poate a existat un asemenea contact, dar Parchetul ar trebui să indice dovezi, fiindcă un rechizitoriu trebuie să se bizuie pe dovezi, nu pe presupuneri.
A trecut referendumul și fac niște comentarii despre Mihai Gheorghiu, șeful Coaliției pentru Familie, pe care am considerat inoportun să le fac înainte de referendum, ca să nu se interpreteze că au legătură cu tema referendumului.
În 2015, în articolul „Dezbatere la Digi 24: Cine a făcut revoluţia română – KGB-ul sau securitatea?” (linc), am comentat cum Mihai Gheorghiu, într-o apariție televizată (linc), demasca implicarea KGB-ului în revoluția română, dar și în evenimentele din 1990 (un an agitat, cu 3 mineriade și multe alte tulburări). „Se vehiculează o cifră între 23.000 și 57.000 de trupe de comando sovietice – avem mărturia fostului prim-ministru Petre Roman – care au plecat din România în octombrie”, spunea domnul Mihai Gheorghiu la acea emisiune, acordînd valoare de adevăr spuselor fostului prim-ministru FSN. Domnul Gheorghiu fost deputat PNȚCD, este un mare antifesenist, și ca mulți antifeseniști ai zilelor noastre, nu prididește să explice cît de adevărate sînt spusele celor care în decembrie 1989 au fost la conducerea FSN. Ipoteza că șefii FSN din 1989 au mințit pare străină multor formatori de opinie din zilele noastre care se declară zgomotos antifeseniști și anticomuniști. Citește în continuare „Șeful Coaliției pentru Familie, Mihai Gheorghiu, mare demascator de KGB-iști în trecut, acuzat la rîndul său de legături cu KGB-ul”→
Blogul lui Marius Mioc 