Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Șeful Coaliției pentru Familie, Mihai Gheorghiu, mare demascator de KGB-iști în trecut, acuzat la rîndul său de legături cu KGB-ul octombrie 10, 2018


A trecut referendumul și fac niște comentarii despre Mihai Gheorghiu, șeful Coaliției pentru Familie, pe care am considerat inoportun să le fac înainte de referendum, ca să nu se interpreteze că au legătură cu tema referendumului.

În 2015, în articolul „Dezbatere la Digi 24: Cine a făcut revoluţia română – KGB-ul sau securitatea?” (linc), am comentat cum Mihai Gheorghiu, într-o apariție televizată (linc), demasca implicarea KGB-ului în revoluția română, dar și în evenimentele din 1990 (un an agitat, cu 3 mineriade și multe alte tulburări). „Se vehiculează o cifră între 23.000 și 57.000 de trupe de comando sovietice – avem mărturia fostului prim-ministru Petre Roman – care au plecat din România în octombrie”, spunea domnul Mihai Gheorghiu la acea emisiune, acordînd valoare de adevăr spuselor fostului prim-ministru FSN. Domnul Gheorghiu fost deputat PNȚCD, este un mare antifesenist, și ca mulți antifeseniști ai zilelor noastre, nu prididește să explice cît de adevărate sînt spusele celor care în decembrie 1989 au fost la conducerea FSN. Ipoteza că șefii FSN din 1989 au mințit pare străină multor formatori de opinie din zilele noastre care se declară zgomotos antifeseniști și anticomuniști. (more…)

 

George Șerban, autorul Proclamației de la Timișoara, decembrie 1997: „Pe 22 decembrie nu s-a întîmplat nici o lovitură de stat… Clanul Ceaușescu a fost trădat de capii armatei, securității și miliției. Trădarea acestora s-a întîmplat însă numai în ultimul moment, și nu a fost făcută de dragul revoluției… ci de teama acesteia… Acțiunea lor contrarevoluționară, cunoscută sub denumirea de diversiunea teroriștilor, a însemnat o baie de sînge” (video) iulie 16, 2018


George Șerban, autorul Proclamației de la Timișoara, răposat în decembrie 1998, a fost ales deputat PNȚCD în 1996. PNȚCD a ajuns atunci la putere în cadrul coaliției Convenția Democratică, împreună cu Partidul Democrat a lui Petre Roman. În decembrie 1997, la ședința parlamentară legată de aniversarea a 8 ani de la revoluție, George Șerban a ținut discursul pe care-l prezint mai jos.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

29 ianuarie 1990: „Coposu judecat, pentru ce-a organizat” (video) iunie 1, 2018


Ca reacție la manifestația anti-FSN din 28 ianuarie 1990, în 29 ianuarie 1990 simpatizanții FSN, printre care pentru prima oară veniseră și mineri din Valea Jiului (mineriada din iunie 1990 care e acum anchetată de parchet e de fapt a 3-a mineriadă; a mai fost una în februarie 1990) s-au adunat la o manifestație împotriva partidelor istorice. În filmarea alăturată, pusă pe youtube de Alexandru Căuțiș, este filmată mulțimea adunată cred lîngă sediul PNȚCD, în interiorul sediului fiind conducerea partidului (Corneliu Coposu, Ion Diaconescu) și unii membri ai FSN (Petre Roman, Cazimir Ionescu).

Transcriere înregistrare: (more…)

 

1 decembrie 1990: Huiduirea lui Corneliu Coposu la Alba Iulia (video) noiembrie 30, 2015

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 12:01 am
Tags: , , , , ,

1 decembrie a fost proclamată Zi Națională a României după revoluția din 1989, în locul fostei sărbători comuniste din 23 august. La 1 decembrie 1990 a avut loc prima sărbătorire a noii zile naționale, prilej cu care, la Alba Iulia (locul unde în 1918 se ceruse unirea Ardealului cu România) a avut loc o adunare populară, la care au participat conducătorii politici ai vremii. Alături de președintele Ion Iliescu și de primministrul Petre Roman, la tribuna oficială se afla și Corneliu Coposu, conducătorul Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, de opoziție. Coposu a ținut și el un discurs, intens huiduit de o parte a publicului, după cum se vede în filmarea de mai jos.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Apărătorul criminalilor din 1989, Constantin Dudu Ionescu, va fi numit consilier al preşedintelui Iohanis? ianuarie 26, 2015


copertarsfiFostul ministru ţărănist Constantin Dudu Ionescu (secretar de stat la M.Ap.N., apoi ministru al apărării naţionale şi apoi ministru de interne) ar putea fi numit consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Klaus Iohanis, anunţă Madiafax (linc), citînd „surse oficiale” nenominalizate.

Domnul Dudu Ionescu s-a remarcat în perioada cînd era membru al guvernului CDR prin participare la inaugurarea statuii ridicate în cinstea criminalului comunist Ştefan Guşă iar apoi prin propunerea unei amnistii a faptelor din decembrie 1989 – „cele în afara caracterului penal” a adăugat dînsul, ceea ce era o tîmpenie, căci o lege de amnistie nu se dă decît pentru fapte cu caracter penal. Pentru fapte fără caracter penal o asemenea lege e inutilă.

După ce PNŢCD a rămas în afara parlamentului – stare de lucruri la care domnia sa a contribuit personal prin funcţia de ministru pe care a ocupat-o, unde a influenţat performanţele guvernării CDR penalizate la vot de cetăţeni, Constantin Dudu Ionescu s-a înscris în Partidul Umanist a lui Dan Voiculescu (prefăcut apoi în Partidul Conservator). Cum nici acest partid nu-i satisfăcea ambiţiile politice, a trecut apoi la PDL (linc), candidînd în 2008 pentru un loc de parlamentar, fără a fi însă ales. La vremea respectivă am semnalat pe acest blog candidatura sa, în articolul „Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989” (linc).

În momentul condamnării – la acea vreme în primă instanţă – a generalilor Chiţac şi Stănculescu, Dudu Ionescu, din poziţia sa de ministru, a făcut presiuni asupra justiţiei criticînd public sentinţa.

Reproduc din cartea mea „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei” (editura Sedona 1999) capitolul pe care i l-am consacrat lui Constantin Dudu Ionescu:

Tînăra speranţă a creştin-democraţiei româneşti: Constantin Dudu Ionescu

(more…)

 

Marian Munteanu: Revoluţie şi restauraţie (6). Vatra Civică mai 23, 2012


Continui publicarea, în serial, a studiului lui Marian Munteanu, fost conducător al manifestaţiei din Piaţa Universităţii din 1990, cu privire la revoluţia română. Studiul a fost publicat iniţial în ziarul “Ziua”, în perioada decembrie 2001 – ianuarie 2002.

Vezi episoadele anterioare:
Insurecţia naţională
Restauraţia sistemului democratic
Pseudo-miturile. „Revoluţionarismul conspirativ” şi dizidenţa”
Pseudo-elita
Traseul postdecembrist al restauraţiei. Elemente generale

Traseul postdecembrist al restauraţiei. Vatra civică (more…)

 

A murit Leonida Lari. „Nimeni şi noi” – un articol din 1988 decembrie 11, 2011


Actualizat 12 decembrie 2011, ora 2:40: Am isprăvit transcrierea articolului Leonidei Lari.

Leonida Lari, poeta basarabeană care a luptat pentru România Mare, a murit astăzi la Chişinău, la vîrsta de 62 de ani (linc).

Leonida Lari s-a născut la Bursuceni, lîngă Bălţi. A fost deputată în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) şi membră în Biroul Permanent al Frontului Popular din Moldova (1990-1992). A fost deputată şi în parlamentul României, iniţial pe lsitele PNŢCD, apoi a trecut la Partidul România Mare.

Dumnezeu s-o odihnească! Vă voi prezenta unul din articolele publicistice ale Leonidei Lari – „Nimeni şi noi”, din „Literatura şi Arta” din 13 octombrie 1988. Articolul se referă la atacurile anonime la adresa mişcării naţionale care apăreau în presa de partid din Basarabia. E scris cu chirilice, transcrierea sa cu litere latine va dura ceva timp – voi actualiza aici transcrierea articolului pe măsură ce o voi face. Comentariile mele au fost inserate cu litere cursive între paranteze drepte. De remarcat că problema la care se referă autoarea – faptul că moldovenii nu-şi găsesc de lucru în republica lor şi sînt siliţi să emigreze în alte părţi, nu e rezolvată nici acum.

Nimeni şi noi (more…)