Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (36). Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)

În acest fragment prezint cele scrise despre Margareta Costea, soacra domnului Mircea Geoană (despre care am mai pomenit pe acest blog). Remarc că ordonanţa parchetului pomeneşte despre declinarea competenţei pentru efectuarea de noi cercetări, dar nu şi de rezultatul acestor cercetări.

424. Parte vătămată Costea Margareta (Televiziune-Vol. 106)

1 mai, sărbătoarea muncii (2 video)

1 mai – sărbătoarea muncii, e sărbătorită de partidele comuniste şi socialiste din toată lumea.
Printre fanii acestei sărbători – domnul Vladimir Voronin de la Chişinău, pe care-l puteţi vedea la sărbătorirea zilei de 1 mai în 2009:

CPRD respinge contestaţia împotriva soacrei lui Mircea Geoană

Am pomenit pe acest blog faptul că am depus o contestaţie faţă de preschimbarea certificatului de revoluţionar al Margaretei Costea (linc), soacra domnului Mircea Geoană. Contestaţia mea a fost analizată în şedinţa CPRD din 9 noiembrie 2010 (linc – pagina 4 din procesul verbal), iar recent am primit un răspuns, pe care-l înfăţişez aici:

„Urmare a contestaţiei formulate de dumneavoastră la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, înregistrată sub. nr. 42/565/10.05.2010. împotriva doamnei COSTEA MARGARETA – revoluţionar cu titlul de „Luptător Rănit”, vă comunicăm că în urma analizei acesteia şi dosarului de revoluţionar nr. 1181, care cuprinde toate actele medicale care au stat la baza acordării certificatului de revoluţionar, de către membri[i] Comisiei, s-a constatat că sînt îndeplinite toate condiţiile pentru a fi păstrată calitatea de „Luptător Rănit” acordată anterior şi prin urmare contestaţia dumneavoastră se respinge”, este scris în răspunsul iscălit de domnul senator Raymond Luca.

Doamna Margareta Costea are titlul de luptător rănit în revoluţie fiindcă, după propria sa declaraţie, fiind într-un camion cu revoluţionari în zona TVR după 22 decembrie 1989 şi sărind din camion, din greşeală a agăţat o ladă care i-a căzut peste picior, rănind-o.

Contestaţia mea se bizuia pe declaraţia publică a domnului Ion Caramitru, prezentată pe acest blog (linc), care spusese la Timişoara, în decembrie 2009: „Am fost indus în eroare de soacra lui Mircea Geoană. În dosarul pe care a obţinut certificatul de revoluţionar, eu sînt dovada cea mai bună, nu mai are un act atît de precis”. Am anexat la contestaţie un CD cu înregistrarea video a fragmentului relevant din declaraţia lui Caramitru, transcrierea acestei înregistrări, declaraţie pe proprie răspundere prin care eu, Marius Mioc, certific autenticitatea înregistrării de pe CD şi depun mărturie că am asistat personal, alături de alte cîteva zeci de persoane, la respectiva declaraţie a lui Ion Caramitru. În esenţă Ion Caramitru a spus că a dat în 1990 o declaraţie prin care confirma prezenţa Margaretei Costea la evenimentele revoluţionare de la televiziune, dar apoi, văzînd înregistrările video în care Costea nu apărea, şi-a dat seama că a fost indus în eroare şi îşi retrage declaraţia. Mai spunea domnul Caramitru că declaraţia sa a fost folosită de Margareta Costea ca piesă principală în dosarul de obţinere a certificatului de revoluţionar.

Contestaţie faţă de certificatul de revoluţionar al Margaretei Costea

Am prezentat pe acest blog cuvîntarea lui Ion Caramitru la Timişoara, în 11 decembrie 2009, în care acesta spunea (linc): „Am fost indus în eroare de soacra lui Mircea Geoană. În dosarul pe care a obţinut certificatul de revoluţionar eu sînt dovada cea mai bună, nu mai are un act atît de precis”.

Răzbunarea lui Ciuhandu: Societatea Timişoara ar putea fi evacuată din sediu

Consiliul Local Timişoara a respins încheierea unui contract de închiriere cu societatea Timişoara, anunţă saitul tion.ro (linc). Societăţii Timişoara, organizatoare în 1990 a mişcărilor de stradă antifeseniste din oraş şi iniţiatoare a proclamaţiei de la Timişoara, îi fusese repartizat un spaţiu de 67 mp în centrul oraşului, pe vremea cînd era în relaţii bune cu primarul Gheorghe Ciuhandu. Fiindcă imobilul avea situaţie juridică neclară, nu s-a încheiat un contract de închiriere, ci doar o fişă de calcul pe baza căreia se plătea chiria.

Ion Caramitru în decembrie 2009 (7). Sînt disperat de ce se întîmplă în legătură cu politica în România (video)

Ultima parte a cuvîntării ţinute de Ion Caramitru în 11 decembrie 2009 la casa Adam Muller Gutenbrun din Timişoara. În acest fragment domnul Caramitru vorbeşte despre campania electorală din 2009.

Vezi şi alte fragmente din cuvîntarea lui Caramitru:
– Am avut sentimentul că există terorişti şi nu existau. În studioul 4 se lucra la 2 capete
– Securistul nostru, care se ocupa de 3 teatre, a devenit luptător cu merite deosebite în revoluţie
– Am fost indus în eroare de soacra lui Mircea Geoană. În dosarul pe care a obţinut certificatul de revoluţionar eu sînt dovada cea mai bună, nu mai are un act atît de precis
– La SSPR n-au vrut să-mi dea Monitorul Oficial cu cele 17000 de titluri de revoluţionar
– Ne trebuie un lider pentru FSN şi acesta este domnul Caramitru
– Nici partidele istorice, nici Iliescu, n-au dorit în 1990 vizita regelui Mihai

Transcriere înregistrare:

Dezvăluirile lui Caramitru despre felul cum a fost înşelat de Margareta Costea, preluate de multe ziare şi saituri

Afirmaţiile lui Ion Caramitru despre felul cu şi-a luat certificatul de revoluţionar Margareta Costea, soacra domnului Mircea Geoană, prezentate pe acest blog (linc), au fost preluate de multe ziare şi saituri româneşti.

Ion Caramitru în decembrie 2009 (3). Am fost indus în eroare de soacra lui Mircea Geoană. În dosarul pe care a obţinut certificatul de revoluţionar, eu sînt dovada cea mai bună, nu mai are un act atît de precis (video)

Continui prezentarea cuvîntării ţinută de Ion Caramitru, fost membru în Biroul Executiv al CFSN şi CPUN, în 11 decembrie 2009 la casa Adam Muller Gutenbrun din Timişoara.

M-am mai referit pe acest blog la problema certificatului de revoluţionar al Margaretei Costea, soacra lui Mircea Geoană, fost candidat la preşedinţia României. Am semnalat că corectitudinea acestui certificat a fost pusă la îndoială de ziaristul Bogdan Drăghici (linc), fără ca eu personal să mă pronunţ despre cine are dreptate în această problemă. Am avut însă apoi prilejul să îl văd pe domnul Caramitru ţinînd discursul prezentat în înregistrarea de mai jos, prin care confirmă cel puţin una din susţinerile lui Bogdan Drăghici: anume faptul că el, Caramitru, nu-şi aminteşte de prezenţa Margaretei Costea la revoluţie, deşi a semnat „ca primarul” o declaraţie în acest sens, declaraţie care a fost folosită apoi de doamna Costea pentru a dobîndi certificatul de revoluţionar. Chiar dacă campania electorală a trecut, lămurirea acestei probleme merită făcută, căci este parte din problema mai largă a adevărului despre revoluţie, care nu e (sau nu trebuie să fie) limitată doar la interese electorale.

Vezi şi primele două părţi ale cuvîntării:
– Am avut sentimentul că există terorişti şi nu existau. În studioul 4 se lucra la 2 capete
– Securistul nostru, care se ocupa de 3 teatre, a devenit luptător cu merite deosebite în revoluţie

Comentariile mele inserate în text sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare:

România condamnată la CEDO pentru tergiversarea procesului Chiţac-Stănculescu. Printre vinovaţi: Lidia Bărbulescu, propusă acum la şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România la plata a 20000 de euro despăgubiri pentru 4 victime ale revoluţiei din Timişoara pe motiv că procedurile judiciare în dosarul Chiţac-Stănculescu au durat mai mult decît un termen rezonabil, anunţă presa (linc).

Cei patru reclamanţi, care au cîştigat fiecare cîte 5000 de euro, sînt: Horia Şandru (rănit cu grad de invaliditate), Ştefan Răducan (rănit), Silvia Benea (văduva lui Trofin Benea, care fusese rănit în revoluţie dar a răposat în urmă cu mai mulţi ani) şi Daniela Grama (al cărei frate, Alexandru Grama, a fost ucis).

Despăgubirile acordate sînt semnificativ mai mici decît cele cerute iniţial de reclamanţi. Şandru, Răducan şi Benea ceruseră cîte 200000 euro daune morale, iar Grama ceruse 456000 euro daune materiale, 1000000 euro daune morale şi 13400 euro cheltuieli de judecată.

A existat şi o opinie separată, a domnului Corneliu Liviu Popescu, judecător numit de România.

Ceea ce presa nu a spus este că acesta este doar unul din dosarele pe acest subiect ajunse la CEDO, dar urmează şi alte cazuri similare la care se poate prevedea un sfîrşit similar.

Pe scurt, cîteva afirmaţii de la conferinţa despre revoluţie desfăşurată la casa Adam Muller Gutenbrun din Timişoara (10-11 decembrie 2009)

Au fost mulţi vorbitori, nu i-am ascultat chiar pe toţi, dar cîteva chestii interesante pe care le-am auzit le consemnez aici: