Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul mineriadei din iunie 1990 (1). Inculpații și obiectul cauzei mai 20, 2019


28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990. Printre inculpați: Teodor Mărieș (cu barbă) și Dumitru Dincă (în spatele lui Mărieș). La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Am arătat deja că Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat rechizitoriul din procesul mineriadei din 1990 (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet. Pentru cititorii acestui blog, voi reda în serial rechizitoriul din dosarul mineriadei (în paralel cu serialul legat de rechizitoriul din „dosarul revoluției”). Chiar dacă anulat de către ÎCCJ, rechizitoriul are o oarecare valoare istorică (inclusiv cu privire la felul cum înțelege Parchetul să facă un astfel de rechizitoriu).

Extrasul de rechizitoriu pe care l-am avut la dispoziție conține multe nume anonimizate. Așa l-am primit, așa îl dau. Părerea mea e că se exagerează cu protecția datelor personale, în condițiile în care discutăm de infracțiuni împotriva umanității, iar procesele ar trebui să fie oricum publice. Și cînd e vorba de martori, opinia publică ar trebui să cunoască care sînt martorii pe baza cărora se fac acuzații de asemenea gravitate. Ascunderea identității unor martori s-a făcut doar în cazuri excepționale, cum au fost procesele legate de crimele din fosta Iugoslavie, și numai cînd existau date că dezvăluirea identității martorilor i-ar pune pe aceștia în primejdie majoră. Nu văd o asemenea situație la procesul mineriadei. Cum codul de procedură penală încă prevede că procesele sînt publice, oricum martorii ar deveni cunoscuți cu prilejul procesului. CEDO a stabilit în alte cazuri că judecătorii nu pot condamna doar pe baza unor declarații aflate la dosar ci trebuie să audieze personal martorii.

Extras
– formă anonimizată –

RECHIZITORIU

Anul  2017 luna 06 ziua 12

(…), procurori militari la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul penal (…), privind pe inculpaţii: (more…)

 

Cazimir Ionescu despre 26 decembrie 1989: La revoluționarii din Comitetul Central… a apărut o foarte periculoasă mișcare contrarevoluționară (video) decembrie 26, 2017


Pe facebook domnul Viorel Ringhilescu (revoluționar bucureștean prezent în sediul CC) a pus recent (20 decembrie 2017) o filmare în care apare Cazimir Ionescu povestind despre ziua de 26 decembrie 1989. Am mai scris despre acea zi în articolul „26 decembrie 1989 – prima încercare de răsturnare a regimului Iliescu” (linc) și am prezentat și înregistrarea din emisiunea TVR cum TVR oprește primul miting anti-FSN (video). Discuția dintre domnii Ringhilescu și Cazimir Ionescu confirmă parțial cele semnalate de mine, cît și faptul că Ion Iliescu, în cartea „Revoluție și reformă”, distorsionează adevărul cînd pretinde că noua putere era „unanim recunoscută”. Contestarea FSN a început la scurt timp de la preluarea puterii de către FSN, și cei care au început contestarea sînt chiar revoluționari din decembrie 1989. E de amintit acest lucru în contextul în care indivizi de felul lui Dan Turturică scriu articole prin care încearcă să acrediteze ideea că Iulian Vlad, șeful securității, era cel care ar fi încercat să-l blocheze pe Ion Iliescu (linc). După ce s-a furat revoluția din 1989, se fură și contestarea lui Iliescu de imediat după revoluție și lupta pentru adevărul despre revoluție.

Redau discuția dintre Viorel Ringhilescu și Cazimir Ionescu și pentru cititorii saitului meu.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Valentin Voicilă, conducătorul revoluției din Arad: Moștenirea revoluției este o moștenire a sîngelui, jertfei, curajului, bărbăției, puterii, luptei pentru libertate (video) iulie 10, 2017


Unul dintre cei interviați în 2014, la un sfert de veac de la revoluție, de către TVR, este Valentin Voicilă, conducătorul revoluției din Arad. Vedeți interviul dat de el mai jos.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Marian Munteanu îşi retrage candidatura la funcţia de primar al Bucureştiului aprilie 25, 2016


FSNpericoliunie90

Actualizare 3 mai 2016: Adăugare manifest FSN din iunie 1990

N-a trecut mult de cînd PNL l-a propus pe unul din conducătorii mişcării din Piaţa Universităţii la funcţia de primar al Bucureştiului (linc) că respectiva candidatură a fost retrasă. În locul lui Marian Munteanu, PNL îl propune acum pe Cătălin Predoiu.

În răstimpul cîtorva zile de după anunţarea candidaturii lui Munteanu, în mijloacele de informare în masă din Bucureşti s-a ajuns la un consens cu privire la faptul că Ion Iliescu a avut dreptate în 1990 cînd a vorbit despre primejdia legionară existentă în cadrul manifestaţiei din Piaţa Universităţii. Ca dovezi în acest sens au fost invocate fapte precum aflarea lui Marian Munteanu în cercul apropiaţilor lui Petre Ţuţea, fost deţinut politic legionar. Petre Roman, fostul prim-ministru FSN-ist împotriva căruia se desfăşura mişcarea din Piaţa Universităţii, acum membru PNL deci în partidul care trebuia să-l susţină pe Munteanu la primărie, a observat că într-un interviu din 1994 Marian Munteanu, referindu-se la I. G. Duca, primministrul liberal ucis de legionari în 1933, a spus: «Nu putem vorbi de asasinii lui I.G. Duca fără a vorbi de asasinul I.G. Duca». „Nu am auzit vreodată ca Partidul Naţional Liberal să se dezică de I.G. Duca. Dimpotrivă, totdeauna a fost un far al PNL. Ori, dacă noi acceptăm comentariul lui Marian Munteanu, înseamnă că PNL ar trebui să se dezică de I.G. Duca, în favoarea Mişcării Legionare. Aşa rezultă din acest articol al lui Marian Munteanu”, şi-a exprimat părerea domnul Roman (linc). (more…)

 

Declaraţia de la Budapesta din 1989 şi aberaţiile care se spun în legătură cu ea ianuarie 3, 2012



Actualizare 11 mai 2018: Înlocuire legături către saitul domnului Liviu Ioan Stoiciu, care nu mai funcționau, cu legături către copiile respectivelor articole de pe saitul web.archive.org de arhivare a internetului.

În iunie 1989 la Budapesta, cu prilejul reînhumării lui Imre Nagy, mai mulţi emigranţi români au iscălit împreună cu intelectuali maghiari aşa numita „Declaraţie de la Budapesta” în care se cerea unirea forţelor românilor şi ungurilor împotriva duşmanului comun – dictatura Ceauşescu (voi da mai jos textul integral). În decembrie 1989 la Timişoara frăţia între diferitele naţionalităţi în lupta împotriva dictaturii s-a putut remarca, exact în spiritul Declaraţiei de la Budapesta, deşi nu neapărat ca o urmare a acesteia.

La Declaraţia de la Budapesta au aderat nume cunoscute ale emigraţiei româneşti, precum Paul Goma, Eugen Ionescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vladimir Tismăneanu, Mihnea Berindei, Neagu Djuvara. La o lună de la apariţie, Declaraţia respectivă a fost aprobată şi de regele Mihai.

Campaniei de falsificare a istoriei care are ca ţintă revoluţia din decembrie 1989 i-a căzut victimă şi Declaraţia de la Budapesta.  Pe saitul domnului Liviu Ioan Stoiciu, fost dizident al regimului Ceauşescu devenit în decembrie 1989 preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea al CFSN (şi apoi al CPUN), e publicat un articol în care se aminteşte despre Declaraţia de la Budapesta (linc). În articol Liviu Ioan Stoiciu povesteşte cum a suferit pentru monarhie în comunism, cînd a rămas corigent la istorie pentru că a arătat o poză cu regii României, ce bună ar fi fost monarhia în decembrie 1989 şi cum după revoluţie a colaborat la publicaţii monarhiste, un text al său fiind publicat şi într-un album de lux dedicat regelui Mihai. În acest context, în care ne-am lămurit de simpatiile domnului Stoiciu pentru regele Mihai, domnia sa trînteşte o minciună sfruntată din arsenalul propagandei securiste actuale legate de anul 1989: „în vara anului 1989 am auzit la Radio Europa Liberă de o „proclamaţie de la Budapesta”, semnată şi de Regele Mihai, prin care se cerea o intervenție armată pentru apărarea drepturilor… minorităţii maghiare din România (cu o înfiinţare a Republicii Transilvania; o desprindere a Transilvaniei)”. După toate poveştile cu monarhismul domnului Stoiciu, afirmaţia pare mult mai credibilă decît dacă ar veni din partea unor adversari ai regelui.

Hai să vedem totuşi ce conţinea Declaraţia de la Budapesta (linc):

DECLARAŢIA DE LA BUDAPESTA (more…)

 

Dialog cu Ion Iliescu despre revoluţie şi mineriadă: Este o pură invenţie că cineva ar fi solicitat scoaterea în afara legii a partidelor de opozitie sau interzicerea unor ziare iunie 19, 2011


Pe blogul propriu, Ion Iliescu a scris articolul „Calomnia ca diversiune” (linc), din care citez: (more…)

 

Dialog CADA, Petre Roman şi Victor Stănculescu (12). De ce s-au pierdut vieţi omeneşti din incompetenţă? (video) iunie 30, 2010


Ultima parte a discuţiei din 1 martie 1990 dintre ofiţerii Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA) şi reprezentanţii guvernului, primministrul Petre Roman şi nou numitul ministru al apărării naţionale Victor Atanasie Stănculescu. Comentariile mele sînt cu litere cursive între paranteze drepte. Amintesc că toate înregistrările din acest serial mi-au fost puse la dispoziţie de colonelul Nicolae Durac, participant la discuţii.

Playlist pe youtube cu întreaga discuţie: http://www.youtube.com/view_play_list?p=4CACF5D1D186CEE5

Vezi şi primele unsprezece părţi ale acestui dialog:
Armata a dus greul luptei împotriva terorismului. A vorbi despre rolul armatei în represiune este nepotrivit
Roman: „Meritele generalului Militaru nu pot fi neglijate şi anulate”
Foarte puţini comandanţi militari s-au schimbat după revoluţie
Trebuie să lăsăm să limpezim lucrurile, şi asta nu se face decît în timp
Trebuie să pornim de la premiza că armata este un element de stabilitate în societate
Pe comandanţii militari i-a testat tocmai revoluţia, domnule primministru
Ar trebui o supercomisie care n-ar încăpea într-o sală de sute de oameni
În timpul revoluţiei am suferit groaznic din cauza problemei dotării tehnice a armatei
Niciodată n-am să părăsesc colegii din guvern la un impuls exterior
Domnul general Chiţac a avut la Timişoara o activitate cel puţin echivocă
Insinuaţi că noi guvernul am trimis 2-300 de oameni ca să ne ocupe?

Transcriere înregistrare: (more…)