Rechizitoriul în dosarul revoluției (5). Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, legat de evenimentele din București, în 21 decembrie 1989 și noaptea de 21/22 decembrie 1989. Înainte de a prezenta fragmentul de rechizitoriu, fac cîteva comentarii legate de acest fragment.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
Constituirea grupului dizident Iliescu
Timișoara – autoritate de lucru judecat

Și în acest fragment se vede problema recurentă și de fond a rechizitoriului, de a se bizui pe cercetările Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Reamintesc contestarea activității acelei comisii chiar în perioada cînd își desfășura lucrările:
– Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe care o condusese
– Adresările Asociaţiei „17 Decembrie” către Comisia Senatorială „Decembrie 1989” condusă de Valentin Gabrielescu
– Boicotarea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” de către Asociaţia „17 Decembrie”
– Emisiune TV despre revoluţia din 1989, cu Sergiu Nicolaescu nervos
– Vizita la Timişoara a unor membri ai comisiei senatoriale „Decembrie 1989” (1994)
– Despre Chiţac şi Stănculescu, în 1999 (1). Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara (video)
– 31 martie 1994, audierea mea la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. „Prejudecata dumneavoastră este că trebuie să se afle adevărul despre revoluţie”

În ceea ce privește organizarea mitingului din 21 decembrie 1989, Parchetul consideră că inițiativa i-a venit personal lui Nicolae Ceaușescu, în mod „spontan”. Este citată o declarație a lui Silviu Curticeanu, șeful Cancelariei Prezidențiale, care descrie felul cum Nicolae Ceaușescu a hotărît mitingul, cum a discutat cu Barbu Petrescu, primarul capitalei, pentru organizarea acestuia și surprinderea lui Iulian Vlad, șeful securității, cînd a aflat că se plănuiește acest miting. Cu alte cuvinte, ideea că mitingul a fost pus la cale de securitate cade.

Tulburarea mitingului este pusă pe seama unor benzi cu sunete de joasă frecvență care au fost difuzate din autospeciale ale UM 02348 București. Este citată mărturia ofițerului Ionel Dumitrescu, dată în 30 octombrie 2017 la Parchet, același martor precizînd însă că benzile magnetice respective nu apăreau ca fiind înregistrate în evidențele unității. De altfel, la scurt timp după obținerea acelei mărturii, Parchetul a dat și un comunicat (linc) în care anunțat că a lămurit dezorganizarea mitingului din 21 decembrie 1989 și declanșarea protestelor din București. Mi-am exprimat la vremea respectivă scepticismul față de descoperirile parchetului, în articolul Tulburarea mitingului lui Ceauşescu din 21 decembrie 1989. Parchetul General în 2017 şi Agenţia France Presse în 21 decembrie 1989 (linc). Continuă lectura

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (4). Starea de fapt (8-12 iunie 1990)

Actualizare 9 iunie 2019: Adăugare filmare cu discuții în CPUN despre evenimentele din Piața Universității.

28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990, avînd ca inculpați protagoniștii mișcării din Piața Universității. Printre ei: Teodor Mărieș (cu barbă) – actual conducător al asociației 21 Decembrie. În spatele lui Mărieș e Dumitru Dincă. La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 3 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
Manifestația din Piața Universității

În fragmentul de acum prezint, din ceea ce Parchetul numește „starea de fapt”, evenimentele din perioada 8-12 iunie 1990, cînd s-a pregătit intervenția din Piața Universității.

IV. STAREA DE FAPT

La data de 9 iunie 1990, au fost convocate, în prima şedinţă, cele două camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor, respectiv Senatul, pentru a stabili comisiile de validare a mandatelor de deputaţi şi senatori, făcându-se astfel aplicarea art. 79 din Decretul Lege nr. 92/1990.

În data de 8 iunie 1990, la sediul F.S.N. din str. Varşoviei nr. 4, a avut loc o întâlnire la care au participat inculpaţii Ion IliescuPetre Roman, Dumitru S. Nicolae, Cazemir Benedict Ionescu, precum şi (…) şi alţii. În cadrul acestei întâlnirii s-a pus în discuţie eliberarea Pieţei Universităţii, discutându-se trei posibile scenarii şi anume: neintervenţia forţelor de ordine pentru înlăturarea manifestanţilor, intervenţia forţelor de ordine pentru eliberarea Pieţei Universităţii de persoanele care au mai continuat să demonstreze, iar cel de-al treilea scenariu l-a reprezentat implicarea muncitorilor în eliberarea Pieţei Universităţii şi, în mod special, a minerilor având în vedere precedentele intervenţii ale acestora, din 28-29 ianuarie 1990 şi respectiv 18-19 februarie 1990. Unii dintre cei prezenţi s-au opus eliberării Pieţei Universităţii, cu motivarea că numărul celor prezenţi în Piaţă este în continuă scădere, iar demonstraţiile se vor stinge de la sine. La un moment dat, inculpaţii Ion Iliescu şi Petre Roman au părăsit sediul F.S.N., iar întâlnirea celor menţionaţi s-a încheiat fără a se lua vreo decizie referitoare la Piaţa Universităţii (…). Continuă lectura

Rechizitoriul din procesul mineriadei (3). Manifestația din Piața Universității

28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990, avînd ca inculpați protagoniștii mișcării din Piața Universității. Printre ei: Teodor Mărieș (cu barbă) – actual conducător al asociației 21 Decembrie. În spatele lui Mărieș e Dumitru Dincă. La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 2 părți ale rechizitoriului:
Inculpații și obiectul cauzei
Date privind contextul general al cauzei

În această parte a rechizitoriului, Parchetul face o descriere istorică a apariției și dezvoltării mișcării din Piața Universității din București, din 1990. Se povestesc evenimentele de dinainte de ziua de 13 iunie 1990, cînd au început tulburările propriu-zise. Descrierea evenimentelor e făcută pe alocuri într-un mod de-a dreptul poetic (se citează în întregime „cîntecul golanilor” care se cînta în piață).

Remarc o faptă concretă pusă în seama inculpatului Adrian Sîrbu (cel care avea să înființeze mai apoi ProTV): „Inculpatul Adrian Sârbu, consilier al inculpatului Petre Roman a fost în stare să gîndească atacuri teroriste asupra manifestanţilor din Piaţa Universităţii, solicitînd ministrului apărării să-i pună la dispoziţie 20 kg de trotil pentru a-i arunca în aer pe protestatari”. Dar este o faptă care nu s-a dus la îndeplinire și e dinainte de evenimentele care fac obiectul inculpărilor din dosar.

Pentru felul cum a început manifestația din Piața Universității, recomand un articol din 2016 a lui Ondine Gherguț din „România Liberă” (linc).

Redau mai jos următorul fragment din rechizitoriu. Cu litere cursive între paranteze drepte am mai inserat unele explicații.

III. MANIFESTAŢIA DIN PIAŢA UNIVERSITĂŢII Continuă lectura

Emisiune din 1992 despre revoluție, cu Lorin Fortuna. Dumitru Dincă: Zecile de mii de oameni aduși la mitingul lui Ceaușescu au mers liniștiți către casă, îmi spuneau că sînt nebun. Iosif Dan: Pe baricadă au fost 100 de tineri… Paul Negruți ne-a spus deschideți ușa că a venit guvernul. Care guvern? Guvernul condus de Ion Iliescu. Petre Roman: (în 21 decembrie) doi tineri din Timișoara ne-au vorbit despre Timișoara (video)

Actualizare 28 noiembrie ora 11,08: Lorin Fortuna va fi înmormîntat mîine 29 noiembrie 2016, ora 14, în cimitirul din Calea Lipovei.

Să ne amintim de recent dispărutul Lorin Fortuna vizionînd o emisiune TVR din 1992 în care apare și acesta. Emisiunea a fost pusă pe youtube de utilizatorul „luminaalba”, care observ că a pus pe youtube multe alte înregistrări video cu Lorin Fortuna. Emisiunea nu este prezentată în întregime. Moderatorul emisiunii a fost Mihai Tatulici. Iau cuvîntul în emisiune, în afara moderatorului (în ordine): Claudiu Iordache, Lorin Fortuna, ?, Dumitru Dincă, Dan Iosif, Petre Roman, Florin Filipoiu, Nicolae Militaru, Nicolae Dide, Adrian Nicolae, Alexandru Mironov, Zainea?, Teodor Brateș.

Continuă lectura

Marian Munteanu îşi retrage candidatura la funcţia de primar al Bucureştiului

FSNpericoliunie90

Actualizare 3 mai 2016: Adăugare manifest FSN din iunie 1990

N-a trecut mult de cînd PNL l-a propus pe unul din conducătorii mişcării din Piaţa Universităţii la funcţia de primar al Bucureştiului (linc) că respectiva candidatură a fost retrasă. În locul lui Marian Munteanu, PNL îl propune acum pe Cătălin Predoiu.

În răstimpul cîtorva zile de după anunţarea candidaturii lui Munteanu, în mijloacele de informare în masă din Bucureşti s-a ajuns la un consens cu privire la faptul că Ion Iliescu a avut dreptate în 1990 cînd a vorbit despre primejdia legionară existentă în cadrul manifestaţiei din Piaţa Universităţii. Ca dovezi în acest sens au fost invocate fapte precum aflarea lui Marian Munteanu în cercul apropiaţilor lui Petre Ţuţea, fost deţinut politic legionar. Petre Roman, fostul prim-ministru FSN-ist împotriva căruia se desfăşura mişcarea din Piaţa Universităţii, acum membru PNL deci în partidul care trebuia să-l susţină pe Munteanu la primărie, a observat că într-un interviu din 1994 Marian Munteanu, referindu-se la I. G. Duca, primministrul liberal ucis de legionari în 1933, a spus: «Nu putem vorbi de asasinii lui I.G. Duca fără a vorbi de asasinul I.G. Duca». „Nu am auzit vreodată ca Partidul Naţional Liberal să se dezică de I.G. Duca. Dimpotrivă, totdeauna a fost un far al PNL. Ori, dacă noi acceptăm comentariul lui Marian Munteanu, înseamnă că PNL ar trebui să se dezică de I.G. Duca, în favoarea Mişcării Legionare. Aşa rezultă din acest articol al lui Marian Munteanu”, şi-a exprimat părerea domnul Roman (linc). Continuă lectura

Miting al revoluționarilor la București (video). Actualizare: Declarații Victor Ponta: „Bani pentru impostori nu o să dăm niciodată. Banii pentru cei care au fost cu adevărat revoluţionari … îi avem alocaţi şi îi vom plăti” (video)

Actualizare: Declarații Victor Ponta

La București a avut loc un miting al revoluționarilor, în care s-a cerut respectarea legii 341/2004 și reluarea plății indemnizațiilor prevăzute de această lege. Participanții s-au îmbrîncit cu jandarmii. Mai jos, filmări despre cele întîmplate difuzate la posturile de televiziune. Domnul Dumitru Dincă (cel care în 1990 inițiase mitingul din Piața Universității) a fost transportat la spital.

După mitingul revoluționarilor, primul ministru Victor Ponta, aflat la Buzău, a declarat (linc): Continuă lectura

Asociaţia „Victoria” (condusă de Lorin Fortuna) se împotriveşte unei străzi Sergiu Nicolaescu în Timişoara

Din partea asociaţiei „Victoria” condusă de Lorin Fortuna, am primit prin e-mail un comunicat. Ţinînd seama de rolul jucat de domnul Fortuna în revoluţie, cînd a fost conducătorul comitetului revoluţionar intitulat „Frontul Democratic Român” constituit în clădirea operei din Timişoara, consider oportun să reproduc mai jos punctul dumisale de vedere. Nu împărtăşesc toate opiniile din acest comunicat. Nu am timp de o analiză amănunţită a părerilor domnului Fortuna, dar îmi exprim dezacordul mai ales faţă de considerarea ca dată de început a revoluţiei a zilei de 20 decembrie 1989 (cînd s-a înfiinţat Frontul Democratic Român condus de Lorin Fortuna). Nu numai acum ci în fiecare an la Timişoara şedinţa festivă a consiliului local care aniversa începutul revoluţiei a avut loc pe 16 decembrie. Domnul Fortuna este şi membru în colegiul naţional al Institutului Revoluţiei Române condus de Ion Iliescu (linc), fiind coleg cu Sergiu Nicolaescu, pînă la moartea acestuia, în acest organism de conducere al IRR.

Către:
– Consiliul Local Timişoara
– Primăria orașului Timişoara
– Comisia pentru Cultură, Arte şi Mijloace de informare a Parlamentului României
– Ministerul Culturii şi Patrimoniului naţional
– Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989
– Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor
– Asociaţiile de participanţi autentici, cu merite deosebite, la realizarea Revoluţiei Române din decembrie 1989
– Mass-media
Comunicat
Cu privire la intenţia, exprimată, public, de către viceprimarul Dan Diaconu, al oraşului Timişoara
(reprezentant al Partidului Naţional Liberal – varianta post – 1989) de a pune în discuţia Comisiei de cultură, știință, învățământ, sănătate, protecție socială, turism, ecologie, sport și culte, din cadrul Consiliului Local Timişoara, propunerea de a da, unei străzi, din oraşul Timişoara, numele lui Sergiu Nicolaescu, recent decedat şi incinerat. Continuă lectura

Schimbările plănuite în art. 8 din legea 341/2004

În 26 martie, pe saitul asociaţiei „21 Decembrie” s-a publicat ultima formă a amendamentelor care se doresc aduse Legii 341/2004 (linc). Voi comenta acum amendamentele care se doresc aduse articolului 8 al legii.

În textul actual al Legii 341/2004 se spune:  „De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoanele, civili sau militari, care sînt dovedite a fi fost implicate în activităţile fostei securităţi ca poliţie politică, precum şi persoanele care au organizat, au acţionat, au instigat şi au luptat sub orice formă împotriva Revoluţiei”.

Amendamentul propus la acest articol sună astfel: Continuă lectura

Cazul George Costin. Transferarea propagandistică a răspunderii de la politicieni la revoluţionari

Actualizare: Vezi înregistrare video pe saitul B1TV (linc)

Într-un articol despre conducătorul SSPR George Costin scris de Mihai Voinea şi Cristian Delcea (linc) se povestesc lucruri reale despre mizeria „acestui fenomen al certificatelor de revoluţionar, transformat într-o afacere din care se scot profituri de milioane de euro”. George Costin era şef al gărzilor patriotice de la IMGB şi a depus, prin asociaţia „Metrou” pe care o conducea, mii de dosare dubioase pentru obţinerea certificatelor de revoluţionar. Printre alţii soţia şi fratele său au obţinut asemenea certificate. Asociaţia „Metrou” îşi constituise 38 de filiale în mai multe oraşe, iar unii membri ai acestei asociaţii au plătit cîte 19000 lei pentru reprezentare juridică în scopul obţinerii certificatului de revoluţionar. Alţi membri n-au plătit şi sînt somaţi prin avocat să vină să plătească conform contractului. Continuă lectura