22 decembrie 1989 la Timișoara – Piața Operei și în clădirea Operei. Florentin Cîrpan și Radu Bălan propuși la funcția de șef al statului (video)

Actualizare 25 decembrie 2021: Am finalizat transcrierea înregistrării. Cititorii care pot completa ori corecta această transcriere (sînt unele fragmente în care nu se deslușește prea bine ce s-a vorbit) ori pot indica numele exact al persoanelor care au luat cuvîntul, rog să adauge comentarii la acest articol (în josul articolului puteți adăuga comentarii) pentru a face o transcriere cît mai corectă și completă. Rugămintea e valabilă pentru toate înregistrările prezentate cu transcriere pe acest blog, pe care le găsiți mai ales în paginile „Revoluția din Timișoara (înregistrări audio-video)”, „TVR în decembrie 1989” și „Revoluția din București”.

O altă filmare din 22 decembrie 1989 de la Timișoara. Se vede mulțimea din Piața Operei și sînt deasemeni și secvențe filmate înăuntrul clădirii Operei, unde fostul prim secretar PCR Radu Bălan venise să discute cu membrii comitetului revoluționar „Frontul Democratic Român”.

Transcriere înregistrare (nu am finalizat-o; o voi finaliza mai apoi, articolul se va actualiza):

A murit Alexandru Tacu, fost deținut politic ieșean

Alexandru Tacu, fost deținut politic ieșean, care a iscălit, alături de Dan Petrescu, „declarația de la Iași” prin care se protesta împotriva regimului Ceaușescu, declarație difuzată la radio „Europa Liberă” în 9 octombrie 1989, a murit ieri, aflu de pe facebook (linc).

Domnul Alexandru Tacu a fost autorul cărții „Revoluția la negru. Iași 14 decembrie 1989, începutul revoluției române? – o fraudă!”, în care contesta pretențiile unor intelectuali ieșeni, că în decembrie 1989 ar fi răspîndit în Iași manifeste prin care chemau la o manifestație de protest împotriva regimului Ceaușescu, pentru data de 14 decembrie 1989. Am publicat o recenzie (linc) la respectiva carte.

Urmare a cărții respective domnul Tacu a fost dat în judecată de domnul Cassian Maria Spiridon și de asociația „14 Decembrie 1989” Iași (condusă de Spiridon), dar a cîștigat procesul (linc). Hotărîrea judecătorească nu se pronunță asupra adevărului istoric legat de evenimentele din decembrie 1989 de la Iași, dar stabilește că Alexandru Tacu și ziaristul Radu Părpăuță (care fusese și el dat în judecată) s-au păstrat în limitele acceptabile ale libertății de exprimare. Domnul Tacu numise în cartea sa „impostori” pe cei care pretindeau că ar fi răspîndit manifeste în Iași pentru pregătirea unei manifestații în 14 decembrie 1989 (printre care Cassian Maria Spiridon).

26 decembrie 1989. Brucan: Tendințele de a organiza mitinguri sînt fațeta politică a activității militare a elementelor teroriste. Doina Cornea: Avem încredere în cei care au rezistat. Pe domnul Iliescu nu-l cunosc din acest unghi. Petre Popescu: Situația devine mult mai critică. Bandiții pun megafoane pe ferestre (video)

Problema contestării FSN de către o parte a revoluționarilor din CC, chiar din decembrie 1989, a mai fost tratată pe acest blog:
– 26 decembrie 1989 – prima încercare de răsturnare a regimului Iliescu
– 26 decembrie 1989: TVR oprește primul miting anti-FSN (video)
– Cazimir Ionescu despre 26 decembrie 1989: La revoluționarii din Comitetul Central… a apărut o foarte periculoasă mișcare contrarevoluționară (video)
– 26 decembrie 1989: TVRL anunță apariția Partidului Democrat (video)

Domnul Viorel Ringhilescu, revoluționar bucureștean din CC, a pus pe youtube un fragment din emisiunea TVR din 26 decembrie 1989 în care Silviu Brucan numește acțiunea revoluționarilor din CC drept „terorism politic”. De remarcat și atacul furibund pe care Brucan îl lansează la adresa politicii lui Mihail Gorbaciov, apreciind că în URSS s-au făcut greșeli fundamentale și „în momentul de față n-au ce mînca oamenii sovietici”. Crainicul TVR Petre Popescu îi numește pe revoluționarii care contestau FSN drept „bandiți”. Doina Cornea, invitată și ea în emisiune (ceea ce nu se va mai întîmpla prea des ulterior) spune că nu-l cunoaște pe Ion Iliescu ca fiind printre persoanele care ar fi rezistat în timpul dictaturii. Brucan o liniștește: „îl cunoaștem noi”. Mai spune Doina Cornea să nu se tragă în tineri cu „gloanțe morale” – adică exact ce făcuse înainte Brucan cînd îi calificase pe revoluționarii care contestau FSN drept „fațeta politică a activității militare a elementelor teroriste”.

Precizez că eu îmi amintesc de Ion Iliescu exact cum și-l amintea Doina Cornea. Scriam într-un articol mai vechi (linc): „Ion Iliescu era o persoană căreia i se crease o aură de dizidenţă, dar nu se putea spune nimic concret în ce a constat dizidenţa dînsului. Unor foşti ştabi comunişti precum Bîrlădeanu sau Brucan sau securistului Dumitru Mazilu li se pot aduce multe critici, dar nu li se poate contesta faptul că au avut curajul iscălirii unor documente contestatare împotriva regimului Ceauşescu, dar despre Iliescu se ştia că nu iscălise nimic”. Între timp, cu ajutorul Institutului Revoluției Române condus de Ion Iliescu și a ceea ce numim, cu scîrbă și dispreț, mass-media bucureșteană, s-a creat în opinia publică ideea că dizidența lui Iliescu față de Ceaușescu e un fapt istoric de necontestat. De fapt, a fost un articol în revista „Time” pe vremea lui Ceaușescu în care lui Iliescu i se atribuia mincinos statutul de coleg de facultate a lui Gorbaciov și se presupunea că ar putea să-l urmeze pe Ceaușescu la conducerea țării. Articolul, difuzat prin zvonuri și poate pomenit și de Europa Liberă (aveau obiceiul să facă revista presei apusene despre România) a contribuit la răspîndirea (chiar și înainte de 1989) ideii că Iliescu s-ar fi opus lui Ceaușescu.

Se vede din acest fragment cum pretextul luptei cu „teroriștii” e folosit de FSN pentru a reduce la tăcere contestările la adresa legitimității sale.

Transcriere înregistrare (cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele):

Timișoara, 20 decembrie 1989. Filmări din autoturism și din Piața Operei (video)

Domnul Victor Văsui, revoluționar din Timișoara, mi-a pus la dispoziție filmarea următoare care, spune dînsul, a fost făcută de un doctor Băceanu. N-am izbutit să iau legătura cu acesta dar m-ar interesa. Dacă vreunul din cititorii blogului știe cum aș putea lua legătura cu presupusul autor al filmării să-mi scrie la comentarii ori prin e-mail. Redau filmarea și transcrierea ei. Rog cititorii dacă izbutesc să deslușească fragmentele pe care eu nu le-am putut desluși ori izbutesc să identifice persoane care vorbesc dar eu nu le-am identificat să semnaleze la rubrica de comentarii.

Transcriere înregistrare:

Deşi deja mi-a răspuns la cererea mea de informaţii privitoare la manifestul prin care ieşenii au fost chemaţi la miting anticeauşist pentru 14 decembrie 1989, CNSAS a declarat recurs la hotărîrea care îl obliga să-mi răspundă

Actualizare: Instanța a rămas în pronunțare.

Am relatat pe acest blog despre procesul pe care l-am avut cu CNSAS, în care am cerut instituţiei să-mi răspundă dacă are în arhivă vreun manifest prin care populaţia Iaşiului a fost chemată la un miting anticeauşist în 14 decembrie 1989.

În urma hotărîrii Tribunalului Timiş (linc), CNSAS a fost obligată să-mi răspundă la întrebare. Răspunsul, în care mi se comunica că un asemenea manifest nu a fost identificat, l-am prezentat deja pe acest blog (linc).

Ciudat însă că după ce mi-a trimis răspunsul, CNSAS a găsit de cuviinţă să introducă şi recurs la hotărîrea judecătorească prin care era obligată să-mi răspundă. Azi 27 martie 2014 e prima şedinţă de la judecarea recursului.

Redau fragmente din recursul CNSAS pentru a se vedea argumentaţia juridică folosită (n-am eliminat nimic din argumentaţie; cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele):

Prin acţiunea sa precizată, reclamantul [adică eu] a solicitat CNSAS să îi comunice „dacă pe baza verificărilor efectuate pînă în momentul comunicării, a identificat documente provenind de la fosta securitate care să ateste o încercare de organizare a unui miting împotriva dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, în data de 14 decembrie 1989 la Iaşi şi dacă printre aceste documente se află vreun manifest care ar fi conţinut o asemenea chemare”. De asemenea reclamantul a solicitat ca în cazul în care sînt descoperite astfel de materiale arhivistice, să i se transmită „cîte o copie certificată după fiecare tip de asemenea manifest”. De asemenea reclamantul a solicitat să i se comunice „împrejurările în care fosta securitate ar fi intrat în posesia acestor manifeste”. Reclamantul a solicitat şi daune de 50 lei/zi întîrziere.

Faţă de aceasta, CNSAS a arătat, în întîmpinare, că solicitarea unor informaţii rezultate din arhiva fostei Securităţi nu pot face obiectul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Accesul la documentele şi informaţiile rezultate din dosarele întocmite de fosta securitate se poate realiza exclusiv în condiţiile prevăzute de norma specială care guvernează această materie, anume OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. De asemenea, pentru accesul la aceste informaţii se cer a fi respectate procedurile prevăzute de această normă specială.

Europa Liberă, 23 decembrie 1989 dimineaţa. Nestor Rateş: „Pentru moment nu există o alternativă … Pînă ce alegeri libere se vor putea ţine, este vorba de un regim de tranziţie care nu poate fi condus decît de asemenea oameni ca Mănescu sau Iliescu (audio)

După căderea lui Ceauşescu, în dimineaţa de 23 decembrie 1989 radio Europa Liberă avea să transmită emisiunea prezentată mai jos. Se observă confuzia din studiou – noul conducător al României e considerat Corneliu Mănescu. Nici denumirea noii formaţiuni de conducere a statului nu e cunoscută de toţi – alături de „Frontul Salvării Naţionale”, unul din redactori foloseşte denumirea „Consiliul Salvării Patriei”. Influenţa postului de radio Bucureşti este vizibilă, după fuga lui Ceauşescu acest post devenind una din sursele de informaţii principale ale „Europei Libere”. Chiar se face la un moment dat aprecierea că, spre deosebire de anii precedenţi, ascultătorii ştiu prea bine ce se întîmplă în România de la radio Bucureşti.

Fă clic pentru a asculta înregistrarea emisiunii pe saitul postului de radio Europa Liberă (46 minute, 44 secunde)

Linc de rezervă

Descriere înregistrare: Actualitatea românească. Studio special matinal: Interviuri și mesaje, 23 decembrie 1989.

Moderatori: Mircea Vasiliu, Max Bănuș; colaborează la program: Nestor Rateș, Radu Tudor, Dan Vîlceanu, Anca Petrescu, Liviu Cangeopol, Sergiu Verona.

În sumar: Reacția Statelor Unite la evenimentele din România (corespondență N. Rateș, Washington); Interviu cu scriitorul Liviu Cangeopol (Radu Tudor); Conflictul din Panama (Dan Vîlceanu, New York); Mesaj Costin Popa (Bad Kreuzen, Austria); Interviu cu Sergiu Verona, expert în probleme sovietice la Universitatea Johns Hopkins (N. Rateș, Washington); Mesaje: Dan Ursulescu (Düsseldorf), Ion Bacinschi (Nürnberg); Aurel Onciul (Nürnberg) etc.

Transcriere înregistrare:

Cassian Maria Spiridon l-a dat în judecată pe Alexandru Tacu pentru cartea sa în care contestă acţiunea din 14 decembrie 1989 de la Iaşi

Am făcut pe acest blog o recenzie la cartea fostului deţinut politic şi semnatar în 1989 a scrisorii lui Dan Petrescu transmisă la „Europa Liberă”, Alexandru Tacu, despre frauda „revoluţiei” din 14 decembrie 1989 de la Iaşi (linc).

I-am cerut domnului Cassian Maria Spiridon, unul dintre cei care a spus că este implicat în pregătirea (eşuată) a manifestaţiei anticeauşiste din 14 decembrie 1989 de la Iaşi şi principala persoană care a popularizat această mişcare, prin presă şi cărţi publicate, să-şi spună părerea despre cartea domnului Tacu, precizînd că sînt dispus să-i acord pe acest blog un eventual drept al său la replică.

În primul răspuns primit, domnul Spiridon mă informează despre faptul că oponentul său Alexandru Tacu este autor al unor ode închinate lui Nicolae Ceauşescu şi că l-a dat în judecată şi totodată face trimitere la unele documente, care mai apăruseră în presă sau în cartea editată de dînsul şi recenzată de Tacu. Am verificat pe portalul instanţelor şi într-adevăr la Tribunalul Iaşi figurează dosarul 6245/99/2012 (linc) cu reclamanţi Cassian Maria Spiridon şi Asociaţia „14 decembrie 1989” şi pîrîţi Alexandru Tacu şi Radu Părpăuţă (ziarist ieşean care a scris despre cartea lui Tacu), cu soroc de judecată în 10 octombrie 2012. E interesant de urmărit acest proces.

Alexandru Tacu despre frauda „revoluţiei” din 14 decembrie 1989 de la Iaşi

Alexandru Tacu este un fost deţinut politic ieşean, semnatar în 1989, alături de Dan Petrescu, a „declaraţiei de la Iaşi” care s-a difuzat la radio Europa Liberă în 9 octombrie 1989 şi în care se protesta împotriva regimului Ceauşescu. În cartea „Revoluţia la negru. Iaşi 14 decembrie 1989, începutul revoluţiei române? – o fraudă!” (editura 3D Arte, 2010 – linc) domnia sa comentează ceea ce dînsul consideră o fraudă istoriografică – aşa-zisul început al revoluţiei române în 14 decembrie 1989 la Iaşi. Cartea domnului Tacu este o replică la o altă carte – „Iaşi 14 decembrie 1989 – începutul revoluţiei române?” apărută în 2000 la editura Cogito din Oradea sub îngrijirea lui Gheorghe Florescu, profesor universitar, şi a lui Cassian Maria Spiridon, unul din autodeclaraţii lideri ai „revoluţiei” ieşene şi principalul propagandist al acesteia după 1989, cît şi la unele articole din presa ieşeană despre ziua de 14 decembrie 1989. „Nişte impostori au machiat o sosie, un fel de raport-lucrare, aş numi-o cu maliţiozitate antologie de truc şi chestii, prin excelenţă de sorginte tupeist-livrescă (…) Estimez discuţia asupra ‘maculaturii’ ca fiind de stringentă actualitate, deşi ceva timp de la aventura imbroglio a trecut” (pag. 8), „Falsificatorii de istorie, de fapt infractori de drept comun, cu o formulă brigantescă: Sesam deschide-te!, au reuşit tot ce şi-au dorit: o structură privată numită Asociaţia 14 decembrie 1989, ‘cetăţeni de onoare ai urbei’, titluri naţionale în grad de cavaler acordate de preşedintele penal Ion Iliescu” (pag. 136), spune domnul Tacu. Volumul editat de Gheorghe Florescu şi Cassian Spiridon susţine că în 14 decembrie 1989 în Piaţa Unirii din Iaşi s-ar fi încercat organizarea unei manifestaţii anticeauşiste, care ar fi eşuat datorită prezenţei forţelor de ordine, iar această încercare eşuată ar fi reprezentat de fapt începutul revoluţiei române. Ideea a fost popularizată ulterior în presă (mai ales ieşeană) şi de persoane precum Alex Mihai Stoenescu (informator al securităţii – linc) şi a ajuns şi în manualele şcolare de istorie. Domnul Tacu a citit cartea îngrijită de Florescu şi Spiridon „cu atenţia martorului sub ochii căruia în 14 decembrie 1989 nu s-a petrecut nimic evenimenţial în Piaţa Unirii, cît şi pe platforma Combinatului de utilaj greu, de natură să sugereze iminenţa unui protest politic, sau mă rog, o revoltă antiregim” (pag. 7-8).

Europa Liberă, 22 decembrie 1989: „Puterea a fost preluată de Frontul pentru Salvarea Patriei, sub conducerea fostului ministru de externe Corneliu Mănescu (…) Bate astăzi în România un vînt puternic dinspre NE; este vîntul de libertate” (audio)

Continui prezentarea emisiunilor „Europei libere” din decembrie 1989 cu emisiunea din 22 decembrie 1989, ora 12,30, imediat după fuga lui Ceauşescu din CC. În emisiune se anunţă căderea lui Ceauşescu. Interesant în această emisiune e că, în contradicţie cu scenariile post-factum care au fost răspîndite în opinia publică şi care spun că de multă vreme era stabilit ca Ion Iliescu să preia puterea în momentul căderii lui Ceauşescu, aici se anunţă că puterea a fost preluată de… Corneliu Mănescu, activist PCR dizident care iscălise „scrisoarea celor 6”. Cei de la Europa Liberă erau habarnişti asupra evenimentelor din Bucureşti şi încercau şi ei să pună cap la cap diferite informaţii, uneori contradictorii, care ajungeau la ei pe diferite căi. Altă idee interesantă afirmă şi Emil Hurezeanu, preluînd o ştire din buletinul meteorologic: „Bate astăzi în România un vînt puternic dinspre NE; este vîntul de libertate”, dar apoi precizează că vîntul de libertate vine din chiar inima acestui popor. Nicolae Stroescu-Stînişoară îşi exprimă părerea că „execuţii sumare şi metode violente de a încerca rezolvarea problemelor, inclusiv a vinovăţiilor capitale nu sînt metodele pe care le-ar dori românii înţelepţi şi care ar fi în interesul evoluţiei noastre ulterioare şi a neamului”. Se ştie că nu s-a ţinut seama de această opinie.

Căderea lui Ceaușescu comentată de redactorii Europei Libere.

Fă clic pentru a asculta emisiunea pe saitul postului de radio Europa Liberă (65 minute 17 secunde)

Linc de rezervă

Transcrierea înregistrării:

Europa Liberă, 21 decembrie 1989, ora 0. Hurezeanu: „Că manifestarea de la Timişoara a avut un caracter antisocialist, aşa cum pretindea Ceauşescu, avem motive să ne îndoim” (audio)

Prima ediţie a emisiunii „Actualitatea românească” din 21 decembrie 1989 difuzată de radio „Europa Liberă” în timpul nopţii, de la ora 0. Moderatori: Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu; participă la program: Nicolae Stroescu-Stînișoară; Șerban Orescu, Sorin Cunea. Se discută despre discursul lui Ceauşescu de la TVR din seara de 20 decembrie 1989, discurs prezentat deja pe acest blog (linc).

Alte emisiuni înregistrate de la „Europa Liberă” din timpul revoluţiei le puteţi găsi la pagina „Mijloacele de informare în masă străine în decembrie 1989”.

Fă clic pentru a asculta înregistrarea emisiunii (48 minute 55 secunde)

Transcriere înregistrare: